Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate ocupațională se implementează în Republica Moldova din luna mai 2022 și prevede crearea și promovarea unei culturi naționale de prevenire în domeniul siguranței și sănătății ocupaționale. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare a conceptului serviciului de sănătate ocupațională – un instrument de supraveghere şi asigurare a sănătăţii salariaţilor la locul de muncă.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Angajații din sistemul bugetar ar putea beneficia și de premiul anual. Indicii și mărimile premiilor conducătorilor unităților bugetare se stabilesc de către organul ierarhic superior, iar mărimea acestora nu poate depăși 50% din salariul de bază. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Pentru implementarea măsurilor sociale  în perioada stării de urgență în sănătate publică votate astăzi, 14 octombrie, în lectura a doua, doar pentru ultimul trimestru al anului curent sunt necesare cheltuieli suplimentare în valoare de 285 mil. lei.  Potrivit documentului, angajații vor beneficia de mai multe măsuri de sprijin în rezultatul modificărilor aprobate în Codul muncii.  Proiectul susținut  cu votul a 76 de deputați prevede că, în cazul în care procesul educațional se va desfășura online, odată cu dispunerea de către autoritățile abilitate a unor măsuri speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației, cu acordul angajatorului,

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Pentru a avea dreptul la deducerea cheltuielilor suportate pentru asigurarea cu hrană a angajaților, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă în raport cu un angajat. Această precizare este adusă prin proiectul de modificare și completare a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, dar și a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, ambele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Un programator (Pentalog CHI SRL) în țara noastră poate avea un salariu maxim de 30 mii lei, conform listei celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la situația din 10 ianuarie 2019. Topul celor mai bine plătite joburi este completat de funcția de manager (Orange; Bordnetze SRL), pentru care se oferă un salariu maxim de 25 mii lei.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Cel mai bine plătit loc de muncă la moment este cel de programator, pentru care se achită 30 mii lei, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu referire la topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante. Cu salariu maxim de 25 mii de lei poate fi remunerat un manager din alte ramuri, iar un conducător auto — cu 20 mii. Salarii între 18-15 mii lei sunt oferite pentru funcții vacante ca manager, montator sisteme de ventilație, inginer tehnolog etc.

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

În anul 2020 comparativ cu anul precedent producția industrială în capitală s-a micşorat cu 9,8% ca urmare a scăderii în industria prelucrătoare cu 10,8%, iar cifra de afaceri în industrie a fost în scădere cu 7,1%, potrivit publicației Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2020, elaborată de Biroul Național de Statistică.   De asemenea, în anul 2020 entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 19,2 mld. lei, în diminuare cu 0,6% față de anul 2019. Investiţiile în imobilizări corporale au constituit 18,8 mld. lei, fiind în creştere cu 1,5%, iar cele în imobilizări necorporale – 429,6 mil. lei, cu 47,6% mai puțin decât în 2019.

Pe parcursul semestrului I al anului curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munci (ANOFM) au fost înregistrate circa 15,4 mii locuri de muncă vacante şi aproximativ 17,9 mii șomeri, fiind menținut un echilibru între cererea și oferta de forță de muncă, potrivit raportului ANOFM.   Astfel, comparativ cu semestrul I al anului precedent, numărul locurilor de muncă vacante înregistrate a crescut în perioada de referință cu 24%, iar numărul șomerilor a scăzut cu 36%.   Persoanele fără o calificare profesională înregistrate cu statut de șomer

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

Ordinea de zi a ședinței Guvernului de astăzi, 23 martie, la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a fost suplinit cu patru proiecte ce țin de calcularea și achitarea plăților sociale, care au fost aprobate de Executiv. Acestea se referă la modificarea și completarea:   anexelor nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017 Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 159/2018

La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul, în baza unui contract privind obligația de neconcurență, urmează să achite persoanei fizice (fost angajat) o indemnizație de neconcurență. Care vor fi obligațiile fiscale ale angajatorului vizavi de această plată?