În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) pct. 12) din CF, Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au dreptul să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor.

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Proiectul documentului normativ în constructii — NCM A.01.16:2018 „Metodologia de calculare a tarifelor pentru închirierea, deservirea tehnică și reparația locuințelor” este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Executivul a aprobat Hotărârea privind implementarea Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, prevăzută pentru perioada 2019-2025. Scopul Programului constă în mobilizarea potențialului uman și financiar din diasporă pentru dezvoltarea socio-economică locală a Republicii Moldova. Proiectele vor fi depuse în baza Regulamentului privind implementarea proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”, ce stabilește procedurile de susținere financiară nerambursabilă din bugetul de stat și de monitorizare a implementării proiectelor de dezvoltare locală.

Prin fuzionarea Inspectoratului Ecologic de Stat și a Serviciului Piscicol va fi creat Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în contextul reformei instituțiilor abilitate cu funcţii de control de stat și va exercita controlul activităţilor ce tin de toate domeniile de mediu. În Monitorul Oficial din 22 iunie a fost publicat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului,

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară (AMF) pentru țara noastră, în sumă de 40 mil. euro, semnat la Bruxelles la 23 noiembrie 2017. Acest grant este subiect al deciziei autorității bugetare a UE de a pune la dispoziție alocațiile anuale necesare.

Analiza tendințelor şi priorităților pe termen mediu şi scurt în cadrul acestei note este făcută prin prisma analizei Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2018-2020 (aprobat prin HG nr. 609 din 28 iulie 2017) şi nota informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018 şi bugetul de stat pentru 2017 rectificat şi anexele relevante.

Ministerul Finanţelor comunică că, în conformitate cu graficul aprobat la 21 mai curent, până în prezent reprezentanții autorităţilor publice locale din 6 raioane au beneficiat de sesiunile de instruire dedicate inspectărilor financiare organizate de Minister. Scopul organizării acestor instruiri a fost prevenirea abaterilor constatate în cadrul inspectărilor anterioare. Reprezentanții Inspecției Financiare au efectuat sesiuni de instruire în raioanele Glodeni, Leova, Cantemir, Ungheni, Edineț și Ștefan Vodă. Până la sfârșitul lunii iunie mai urmează două seminare în raioanele Căușeni și Soroca.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 170 din CF, stingerea obligației fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare sau executare silită. Potrivit reglementărilor imperative ale art. 175 din CF, stingerea obligaţiei fiscaleprin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

Sistemul de management financiar și control implementat în cadrul Primăriei municipiului Bălți necesită îmbunătățiri, deoarece nu au fost dezvoltate unele elemente proprii sistemului dat, care țin de identificarea riscurilor asociate obiectivelor stabilite prin Planul anual de activitate, a riscurilor de fraudă asociate procesului de raportare financiară, elaborarea Ghidului privind activitățile de control etc., se spune în Raportul auditului situațiilor financiare aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public ale mun. Bălți pe anul 2017 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 iulie curent.

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Conceptul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) este propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Sistemul va fi integrat cu serviciile guvernamentale comune, precum MPay, MSign, MPass, MConnect şi și va fi plasat pe Nourul Guvernamental (MCloud). În prezent procesul de eliberare a actelor permisive este foarte diferit în funcție de autoritatea publică emitentă, procedurile nu sunt standardizate pentru toate instituțiile de stat și nu există mecanisme pentru a asigura transparența întregului proces, de aceea a fost necesară elaborarea acestui sistem.

Republica Moldova va avea, în premieră, un Cod administrativ. În ședința din 5 iulie curent Parlamentul a votat în lectură finală proiectul codului respectiv. Documentul are 270 de articole și sistematizează toate prevederile de procedură administrativă şi ale contenciosului administrativ într-un singur act legislativ, în vederea asigurării clarităţii, coerenţei şi accesibilităţii.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Stațiile de pompare, canalele, construcțiile hidrotehnice și părțile componente ale sistemelor de irigare și desecare se vor transmite în proprietatea publică, cu titlu gratuit, din administrarea Ministerului Mediului, a Agenției „Apele Moldovei” şi din gestiunea unor întreprinderi. O hotărâre în acest sens este propusă spre consultare de Ministerul Mediului.

Actualul sistem de achiziţii publice electronice SIA „RSAP”, utilizat în Moldova, este tehnologic depășit și nu conține funcționalități care să asigure desfășurarea în formă electronică a întregului proces de achiziții și în același timp diferă conceptual de noul sistem „MTender”.

IDIS VIITORUL a publicat Raport de evaluare a capacităţilor 50 APL incluse în proiectul “Îmbunătăţirea controlului financiar al autorităţilor publice locale în Republica Moldova“.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Un regulament ce stabilește cerinţele obligatorii pentru organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor în scopul beneficierii de scutirea de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie şi de scutirea de vărsarea la buget a TVA la livrarea mărfurilor produse şi la prestarea serviciilor, a fost susținut de Guvern.