Este oare obligată persoană fizică să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care, în anul 2021, a obținut venit din salariu și din royalty în sumă mai mare de 500 mii lei (300 mii – salariu și 210 mii –royalty)?   Conform art.83 alin.(2) lit.a2) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală şi au obţinut venituri impozabile anuale mai mari de 360 000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare,

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Conform art. 189/1 alin. (1) din Codul fiscal (în continuare – CF), în scopul determinării obligațiilor fiscale ale contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) nu va lua în considerare sau va recalifica o tranzacție/acțiune sau o serie de tranzacții/acțiuni care, având în vedere toate

Conform Biroului Național de Statistică, câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,7% în veniturile totale, practic la nivelul anului precedent. De asemenea, o pondere importantă în veniturile disponibile medii lunare ale populației în anul 2022 o dețin în continuare prestațiile sociale, care au constituit 20,3%, sau cu 1,8 p.p. mai mult față de anul 2021.

Potrivit prevederilor anexei nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi care plătesc angajatului –conducător auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate), calculează şi achită lunar, până la data de 25 a lunii premergătoare celei de gestiune, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), stabilită de legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul de gestiune.   Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează că, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 206/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, CAS în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) este stabilită în mărime de 12838 lei, respectiv, taxa fixă lunară constituie suma de 1069,83 lei.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?

Conform Conceptului de modernizare a Codului fiscal, proiectul căruia a fost lansat de către Ministerul Finanțelor pentru consultări publice, va cuprinde 6 Cărți divizate în titluri, unde fiecare titlu va fi împărțit în capitole.

Sursele de venituri planificate în anul 2023 sunt plățile anuale ale entităților de audit pentru fiecare raport al auditorului emis la auditul situaţiilor financiare individuale la entităţile de interes public și la entitățile mari, plata anuală în mărime de 0,5 din salariul mediu lunar pe economie pentru fiecare raport al auditorului emis pentru auditul situaţiilor financiare consolidate, precum și din plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și în Registrul public al entităţilor de audit etc.

Conducătorul autorității publice va putea stabili motivat și cu acordul scris al funcționarului public realizarea muncii la domiciliu sau la distanță, începând cu 11 martie curent, data publicării și punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 37 pentru modificarea unor acte normative din 17 februarie 2022, prin care sunt operate modificări și în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.   Astfel, legea prenotată a fost completată cu un articol ce reglementează munca la domiciliu și munca la distanță și prevede că particularitățile acestui tip de activitate vor putea fi prevăzute în fișa postului, regulamentul intern sau în alt act administrativ al conducătorului autorității publice.

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2050 controale, dintre care 1394 – în domeniul raporturilor de muncă, 615 – privind securitatea și sănătatea în muncă și 41 – mixte la unitățile cu un număr de 102,7 mii salariaţi.    Din numărul total de controale efectuate, 1614 au fost planificate (392 – în sectorul public și 1222 – în sectorul privat) şi 436 inopinate (inclusiv 152 în sectorul public și 284 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 1009 controale, iar 1041 – din oficiu.

După examinarea în trei lecturi, Parlamentul RM a votat Legea pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pe anul 2023). Astăzi, 29 decembrie 2022, Legea nr.356 a fost publicată în MO.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Tot mai mulți angajatori atât din sectorul public, cât și din cel privat, aleg cardurile Up pentru a-și motiva angajații. Astfel, timp de aproape cinci ani de când Up Moldova a apărut pe piața tichetelor de masă, peste 700 de companii din țară au ales cardurile Up. Până în prezent, au fost emise peste 60 de mii de carduri de masă, iar 1 500 de comercianți fac parte din rețeaua de parteneri.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Inițiativa legislativă care prevede că, în perioada concediului de maternitate, femeile vor avea dreptul să realizeze venituri și, în același timp, să beneficieze de indemnizația de maternitate a fost susținută de Comisia protecție socială, sănătate și familie. Raportul asupra proiectului de lege a fost votat în unanimitate în cadrul ședinței de astăzi, 30 noiembrie.

Pe parcursul lunilor ianuarie-august ale anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1610 controale, inclusiv 1177 – în domeniul raporturilor de muncă, 404 – securității și sănătății în muncă și 29 – mixte la unitățile cu un număr total de 80,8 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate, 1245 au fost planificate (dintre care 337 – în sectorul public și 908 – în sectorul privat) şi 365 – inopinate (128 – în sectorul public și 237 –în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 699 controale, iar 911 – din oficiu.

Numărul mediu al salariaților s-a majorat în lunile ianuarie-martie ale anului curent cu 1,4% față de aceiași perioadă din anul 2021, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în alte activități de servicii – cu 16,5%; activități de servicii administrative și de suport – cu 6,9% și la distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare – cu 6,6%. Totodată, s-a diminuat numărul mediu de salariați în construcții – cu 5,2% și în industria extractivă – cu 3,2%.   Tendința de creștere a numărului mediu al salariaților este înregistrată începând cu trimestrul IV din anul 2021, perioadă în care sporul numărului de angajați a fost constatat în alte activități de servicii – cu 15,4%, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 

Regulamentul privind selectarea candidaților pentru funcția de membru al comitetului de audit pentru entități de interes public cu capital de stat și al comisiei de cenzori/cenzorului întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat și condițiile de remunerare a acestora, aprobat prin HG nr. 210 din 12 aprilie 2023, a fost publicat în Monitorul Oficial din 19 mai curent.

Comisia economie, buget și finanțe a avizat pozitiv proiectul lege ce prevede modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, scopul modificărilor fiind facilitarea procedurii de acordare/prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în țara noastră.   În acest sens, autorii propun reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin, de la patru la un loc, iar investiția minimă să constituie 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.