Prețul de referință pentru un kilogram de mere achiziționat pentru procesare este stabilit la 1,2 lei. Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial din 26 octombrie curent, a fost luată în ședința Consiliului pe filiera de produs legume – fructe proaspete și procesate din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 57/13 din 28 decembrie 2018 cu privire la primele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. Astfel, se aprobă metodologia unică de calcul al primei de asigurare de bază și al coeficienților de rectificare aferenți asigurării obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă. Aceasta stabilește modul de calcul al primei, utilizând baza tehnică de calcul aferentă datelor statistice.

Potrivit datelor operative, veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în 11 luni ale anului curent au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017,cu 13,8%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 33,1 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creștere de 4 mld. lei. Pe componentele bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate.

Potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), contractul de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie publică prevăzute de prezenta lege, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie și în limita alocaţiilor aprobate.

În rezultatul modificărilor operate la art.9 din Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16 decembrie 2016 prin Legea nr. 227 din 2 noiembrie 2017 au fost stabilite prețuri minime de comercializare cu amănuntul la țigarete (poziția tarifară 34020 20).

În perioada 17-21 decembrie 2018, contabilii din instituțiile bugetare vor fi instruiți în domeniul punerii în aplicare a Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar. Anunțul a fost făcut de secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării procesului de implementare a reformei salarizării.

Potrivit art. 34 alin. (22) şi (23) din Codul contravenţional (CC), comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărții întâi a CC se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime stabilite. Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întâi.

Lansarea Facilității de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiată de Ministerul Finanțelor, a avut loc și este integral bazată pe fondurile disponibile ale liniilor de credit investiționale circulante, finanțate din împrumuturi externe de stat pentru dezvoltarea sectorului real, acordate de Banca Mondială și Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă. Recreditarea tinerilor antreprenori este efectuată prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante partenere (IFP) locale interesate, care î-și asumă toate riscurile de credit și au semnate cu Ministerul Finanțelor Contracte de Recreditare.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, în creștere cu 14,1% față de indicatorul aprobat pentru anul 2018, cheltuielile fiind prognozate la nivel de 47664,2 mil. lei, cu o creștere de 13,5% față de anul curent. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, la baza elaborării proiectului au stat indicatorii prognozei macroeconomice, elaborați de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Totodată, ministrul a menționat că indicatorii bugetului pentru anul 2019 au fost coordonați cu Fondul Monetar Internațional în cadrul viziei reprezentanților FMI la Chișinău în luna septembrie 2018.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

Începând cu 1 iulie 2016, prin Legea nr. 138 din 17.06.2016 (MO nr. 184-192/401 din 01.07.2016) Codul fiscal a fost completat cu un titlu nou — Titlul VI(prim) „IMPOZITUL PE AVERE”.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Proiectul „Suport pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica Moldova“ în cooperare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează un apel pentru selectarea a 75 de companii private (viabile la export) care vor beneficia de suport și ghidaj pentru a-și spori nivelul de performanţă (evaluarea potențialului de export al companiei; formularea unui business plan și a unei strategii de business; consultanță privind cerințele preliminare ale produselor pentru a intra pe piața europeană; evaluarea piețelor potențiale folosind date statistice și indicii de performanță; suport pentru companii în vederea stabilirii prețurilor și dezvoltarea unui plan de export, procedurile vamale pentru efectuarea acestuia, dificultăți legate de certificarea ISO,

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în primele zece luni ale anului 2018 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017, cu 14,9 %. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 30,4 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creştere de patru mld. lei. Pe componentele bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate. La bugetul de stat, pe parcursul celor zece luni expirate ale anului curent, au fost încasate 13,6 mld. lei,

Guvernul a aprobat în ședința din 5 noiembrie curent proiectul hotărârii cu privire la Registrul Național al Calificărilor (RNC). RNC este un sistem informațional automatizat, destinat înregistrării, păstrării, stocării și utilizării informațiilor cu privire la calificările profesionale, criteriile de evaluare a calificărilor, furnizorii de programe de formare profesională, rezultatele învățării și mecanismele de certificare a nivelului de calificare, inclusiv nomenclatoarele domeniilor de formare profesională pentru învățământul profesional tehnic și superior.

Intreprinderea “X” achită cu cardul bancar al companiei serviciile de reclamă şi promovare pe Facebook, rezident al SUA, in baza contului transmis în account. Între agenţii economici nu este contract sau alte acte necesare pentru a justifica cheltuielile, decât numai confirmarea achitarii. Cum se vor impozita corect aceste cheltuieli: 20% TVA si 12% impozit pe venit reţinut la sursa de plată? Cum vor fi tratate cheltuielile de către inspectorii fiscali la efectuarea controlului?