Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET15) (în continuare Declarația) precum si Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sînt reglementate de prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

În luna mai curent, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,4% comparativ cu luna aprilie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Sporul a fost determinat de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 2,8% și la mărfurile nealimentare cu 0,6%, precum și de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit datelor, în luna mai 2019 faţă de luna aprilie au fost înregistrate creşteri mai mari de preţuri la cartofi – cu 82,4%, fructe proaspete – cu 12,1%, miere de albine – cu 1,6%, crupe – cu 1,5%, peşte proaspăt şi congelat – cu 1,3%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,2%, băuturi răcoritoare – cu 1,1%, legume proaspete – cu 0,6%, maioneză, muştar şi alte condimente – cu 0,9%.

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) sesizează persoanele cu funcții de răspundere ale Societăților pe acțiuni asupra necesității dezvăluirii informaţiei, în vederea conformării societăților prevederilor legislației în vigoare. Atragem atenția societăților asupra punerii în aplicare, începând cu 1 martie 2019, a Regulamentului cu privire la dezvăluirea informaţiei de către emitenţii de valori mobiliare (Regulamentul), aprobat în redacție nouă prin Hotărârea CNPF nr.7/1 din 18.02.2019. Termenul-limită de dezvăluire a raportului este 30 aprilie 2019.

În dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1), 28 alin. (6) şi 31 din Legea insolvabilităţii. În fapt, agentul economic X, aflat în procedura falimentului, a depus în fata instanţei de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Cererea respectivă a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare, fiind desemnat un administrator provizoriu.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Potrivit prevederilor art. 283 alin. (1) din Codul fiscal, sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare următoarele categorii de persoane fizice:

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Banca Națională a Moldovei (BNM) precizează că, în ultimul timp, pe piețele financiare externe, cursul euro s-a înscris pe un trend de apreciere față de dolarul SUA, pe fondul unor evoluții favorabile a indicatorilor macroeconomici ai zonei euro. Respectiv, în luna curentă, moneda unică europeană s-a scumpit de la 1,1218 EUR/USD până la nivelul de 1,1300 EUR/USD, iar această dinamică explică deprecierea leului în raport cu euro. În același timp, piața valutară internă a fost caracterizată de o tendință moderată de depreciere a leului moldovenesc față de dolarul SUA (cca 48 bani). În prezent, piața valutară locală se află într-o etapă temporară de reajustare, volatilitatea, precum și ritmul de depreciere față de moneda de referință fiind îndeaproape monitorizate de către Banca Națională.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează că de la 1 februarie și până în prezent a recepționat 566 dosare de solicitare a sprijinului financiar în sumă de 92,3 mil. lei, cu circa 10% mai multe față de numărul dosarelor recepționate în perioada similară a anului 2018. AIPA informează că valoarea investițiilor efectuate de producătorii agricoli este în ascensiune, valoarea subvențiilor solicitate în perioada de referință fiind în creștere cu 60% sau 36 mil. lei. Totodată, în urma examinării cererilor recepționate de către Oficiile teritoriale ale Agenției, s-a constatat că cele mai multe dosare recepționate au fost pentru submăsurile ce țin de stimularea investițiilor în procurarea tehnicii şi utilajului agricol (316 dosare), suma subvenției solicitate constituind 31,8 mil. lei sau 35% din totalul subvențiilor solicitate.

Guvernul a aprobat Regulamentul privind birourile (secțiile) comercial-economice în cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova peste hotare, care îl va substitui regulamentul similar adoptat în decembrie 2001. Noul regulament este ajustat la rigorile actuale, iar scopul urmărit este să dinamizeze activitatea acestor structuri, să sporească rolul diplomației economice în promovarea intereselor țării în contextul extinderii proceselor integraționale în lume și creșterii concurenței pe piața mondială.

Guvernul a susținut proiectul Ministerului Finanțelor ce prevede modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017. Astfel, veniturile vor fi majorate cu 541698,3 mii lei — de la suma aprobată de 33225042,4 mii lei, la 33766740,7 mii lei, iar cheltuielile se vor majora cu 416292,3 mii lei, — de la 37380648,4 mii lei, la 37796940,7 mii lei.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în lunile ianuarie-martie 2019 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2018, cu 4,8%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 9,4 mld. lei. În raport cu aceleași luni din anul precedent, s-a înregistrat o creștere cu 426 mil. lei. La cele patru componente ale bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate.

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

Firma noastră prestează servicii de locațiune (spații pentru birouri), locatarul este misiunea diplomatică. Cum urmează să emitem conturile de plata și facturile fiscale – cu cota 20%, cota zero a TVA sau emitem facturi de expediție și aplicam scutirea de TVA?

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, iar cheltuielile sunt aprobate la nivel de 47664,2 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 decembrie 2018 a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2019 și decretul de promulgare al acesteia. Pentru finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale se vor acorda alocații în sumă de 237 4183,6 mii lei, iar în bugetul Fondului de investiții sociale, pentru lucrări de renovare a instituțiilor de învăţământ – 92 046,7 mii lei din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma învăţământului în Moldova”.

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Începând cu anul 2017, legislația stabilește un regim fiscal simplificat privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor) fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat. Aceasta reprezintă o treaptă intermediară a afacerii, de la care cetățeanul urmează să progreseze odată cu dezvoltarea afacerii la alte forme de antreprenoriat convenabile, reieșind din specificul activității.   Implementarea unui nou regim fiscal simplificat are drept scop susținerea persoanelor fizice în vederea inițierii de către acestea a propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a acesteia în oarecare forme organizatorico-juridice stabilite de lege, cum ar fi întreprinzători individuali, societăți cu răspundere limitată, etc.   Respectiv, titlul II al Codului fiscal a fost completat cu un nou capitol, 102, astfel fiind introdusă noua categorie de contribuabili. Totodată, art. 5 din titlul I al CF a fost completat cu pct.361) privind noțiunea generală de activităţi independente, care constituie activităţi de comerț desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia obține venit. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subînțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor, pentru uzul personal al acestora (consumul final).   De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr.231, comerțul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităților comerciale staționare (magazine), staționare provizorii (pavilioane, gherete (chioșcuri)), unităților mobile sau prin alte modalități prevăzute de legislație.   Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul pe teritoriul Republicii Moldova de persoanele fizice şi juridice (comercianți), indiferent de forma lor juridică de organizare şi tipul de proprietate, precum și cerințele stabilite faţă de aceşti comercianţi şi clasificarea unităţilor de comerţ cu amănuntul sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.931 din 8 decembrie 2011.   Subiecți ai impunerii aferent regimului stabilit (activitate independentă) sunt persoanele fizice rezidente care obțin venituri din activitățile independente, cu excepţia activităților menţionate la art. 88, 90 şi 901, în sumă ce nu depăşeşte 600 mii lei într-o perioadă fiscală.   Venitul obţinut în urma desfășurării activităţii date este impozitat la o cotă de 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3 mii de lei anual. Conform prevederilor art.6910 din CF, obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare. Acesta constituie venitul din desfășurarea activităților în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor). Respectiv, calcularea impozitului pe venit se va efectua prin aplicarea cotei impozitului de 1% asupra venitului din activități independente. În cazul în care suma impozitului determinat constituie mai puțin de 3 mii lei, contribuabilul este obligat, în temeiul art.6911 din CF, să achite impozitul în mărime de 3 mii lei.   Pentru veniturile, altele decât cele obținute în rezultatul desfășurării activităţii independente, obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se apreciază în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă.   Exemplul 1: Contribuabilul este înregistrat ca persoană care desfășoară activitate independentă. Aceiași persoană fizică, în acelaşi timp, are și statutul de angajat în calitate de paznic la un agent economic în baza contractului individual de muncă. Cum se apreciază obligaţiile fiscale ale persoanei în situaţia data şi cum se vor impozita veniturile obţinute de salariat?   După cum am menţionat, pentru veniturile, altele decât veniturile rezultate din desfăşurarea activităţii independente, obligaţiile aferente impozitului pe venit se determină în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă. Respectiv, veniturile obţinute de către contribuabil sub formă de salariu se vor impozita în modul stabilit de art. 88 din Codul fiscal conform cotelor stabilite de art. 15 lit. a) din Cod.   În conformitate cu prevederile art. 697 alin. (2) din CF, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 se realizează prin depunerea cererii de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, contribuabilii interesați urmează să depună la organul fiscal ,,Cererea de înregistrare/încetare a activității şi de înregistrare/radiere din evidenţă a MCC pentru persoanele care desfăşoară activitate independentă”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017.   Conform anexei nr.2 la Ordinul indicat, în calitate de documente care vor servi drept temei pentru înregistrarea activității independente și a mașinii de casă și control (MCC) se recunosc: 1) Copia buletinului de identitate; 2) Copia de pe documentul ce atestă procurarea legală a MCC de pe piața internă (copia facturii sau a facturii fiscale, după caz); 3) Contractul privind asistența tehnică pentru MCC; 4) Cartea tehnică; 5) Registrul de evidență a serviciilor de asistență tehnică pentru MCC; 6) Registrul MCC; 7) Instrucțiunile de folosire, instalare, exploatare, întreținere a MCC; 8) Copia documentului eliberat de instituția financiară ce confirmă deschiderea contului bancar (după caz); 9) Înştiinţare de recepţionare a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, însoţită obligatoriu de copia notificării. 10) Documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale şi de asigurări obligatorii de asistenţă medicală la momentul iniţierii activităţii independente. Copiile de pe documentele nominalizate se legalizează de către contribuabil prin aplicarea semnăturii.   Potrivit Legii nr.231, comercianții trebuie să notifice autoritatea administrației publice locale de nivelul I, autoritatea administraţiei publice a municipiilor Chişinău şi Bălţi sau a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comerciantul respectiv. Comerciantul are dreptul să desfăşoare activitatea de comerţ concomitent cu depunerea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ. Notificarea se depune de comerciant în mod separat pentru fiecare unitate comercială şi/sau loc de vânzare.   Persoanele fizice, pentru a-și înregistra activitatea independentă, urmează să se prezinte la subdiviziunea SFS în a cărei rază teritorială de deservire îşi au adresa de domiciliu cu cererea și documentele menționate.   Perioada de aplicare a regimului simplificat începe cu perioada fiscală în care a fost depusă cererea. Depunerea repetată a cererii în perioadele fiscale ulterioare nu este necesară.   Exemplul 2: Persoana fizică se înregistrează în calitate de persoană care desfășoară activitate independentă pe parcursul perioadei fiscale (la data de 15 septembrie). Care este mărimea obligaţiei fiscale a persoanei?   Potrivit prevederilor art.699 alin.(2) din CF, pentru contribuabilii care inițiază activitatea în cursul perioadei fiscale, aceasta se consideră perioada de la data înregistrării contribuabilului în Registrul fiscal de stat, în conformitate cu art.6913, şi până la încetarea activității în decursul anului sau până la finele anului calendaristic.   Obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare (art.6910 alin.(1) din CF). În baza art.6912 alin.(1) din CF, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3 mii lei anual. Prin urmare, persoana care desfășoară activități independente urmează să achite impozit pe venit pentru perioada septembrie - decembrie în mărime de 1% din venitul din activități independente, dar care nu trebuie să constituie mai puțin de 3 mii lei pe an.   Calcularea impozitului se efectuează anual cu achitarea impozitului la buget în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător, la contul trezorerial de venituri al bugetului unității administrativ-teritoriale conform adresei de domiciliu/reședință a contribuabilului. Codul IBAN pentru fiecare contribuabil în sensul simplificării achitării va fi indicat în Confirmarea privind luarea la evidenţa fiscală a persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă. În cazul înregistrării venitului din desfășurarea activității independente într-o perioadă fiscală ce depășește suma de 600 mii lei, fără înregistrarea activității într-o formă organizatorico-juridică conform legislației, persoana fizică este pasibilă sancționării conform art.263 din Codul contravențional, dacă acțiunile nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunilor prevăzute de Codul penal (despre faptul dat persoana este informată în Confirmare).   Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectând reglementările aprobate de Guvern. În acest sens, pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 obligă contribuabilii care, potrivit legislației în vigoare, au obligația ţinerii contabilităţii, să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea MCC. În perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) mașinii de casă şi de control utilizate în activitate.   Exemplul 3: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă comercializează detergenţi. Pe parcursul perioadei fiscale curente, în urma activităţii desfăşurate, obţine venit în sumă de 450 mii lei. Care este obligaţia fiscală a persoanei la sfârşitul perioadei fiscale, luând în calcul faptul că contribuabilul, odată cu înregistrarea sa în calitate de persoană care desfăşoară activitate independentă, a achiziţionat maşină de casă şi control în sumă de 1 150 lei? Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?   Dat fiind faptul că venitul impozabil obţinut în urma desfăşurării activităţii independente constituie 450 mii lei, impozitul pe venit calculat aferent venitului obţinut în perioada fiscală constituie 4,5 mii lei ( 450 000 x 1% = 4 500 ).   Totodată, menţionăm că, în perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) MCC utilizate în activitate, prin depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) în termen de până la 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Respectiv, din suma impozitului pe venit calculat 4,5 mii lei se va deduce suma de 1,15 mii lei.   Astfel, impozitul spre plată care urmează să fie achitat de către contribuabil va fi de 3,35 mii lei. Potrivit prevederilor art. 698 din CF, contribuabilii – persoane fizice care desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art.44 alin.(2) din Cod. În scopuri fiscale, contribuabilii sunt obligaţi să ţină evidenţa vânzărilor şi procurărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern pentru contribuabilii care ţin evidenţa contabilă.   Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace bănești sau sub formă de proprietate materială; b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor în care aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.   Astfel, la efectuarea decontărilor în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente sunt obligate să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern, eliberând plătitorilor bonurile de casă emise de acestea. Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente înregistrează vânzările şi procurările în Registrul-jurnal de vânzări şi procurări (pct.12 din Indicaţiile metodice privind particularităţile ţinerii evidenţei vânzărilor şi procurărilor în scopuri fiscale de către persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, aprobate prin Ordinul MF nr.2 din 9 ianuarie 2017).   La întocmirea Registrului-jurnal se vor respecta următoarele cerinţe: 1) Registrul-jurnal se întocmeşte într-un exemplar pe suport de hârtie pentru fiecare perioadă fiscală de gestiune, cu excepţia cazului prevăzut la subpct.7); 2) filele Registrului-jurnal pe suport de hârtie se numerotează în ordine crescătoare şi se şnuruiesc. Pe ultimă filă a Registrului-jurnal se indică data şi numărul de file confirmate prin semnătura persoanei fizice ce desfăşoară activităţi independente; 3) înregistrările se efectuează în ordine cronologică în baza documentelor justificative; 4) vânzările şi procurările în valută străină se reflectă în Registrul-jurnal în monedă naţională conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încasării veniturilor sau efectuării cheltuielilor (plăţilor); 5) în Registrul-jurnal se înregistrează doar vânzările şi procurările legate de activitatea independentă; 6) sumele veniturilor şi cheltuielilor se totalizează la finele perioadei fiscale de gestiune sau, după caz, pe fiecare lună (trimestru) cu total cumulativ de la începutul perioadei fiscale de gestiune; 7) dacă la sfârşitul perioadei fiscale de gestiune în Registrul-jurnal a rămas spaţiu nefolosit (foi curate), acest registru poate fi folosit pentru înregistrarea vânzărilor şi procurărilor anului de gestiune imediat următor.   Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente este obligată să păstreze Registrele-jurnal, Registrele MCC, copia borderoului şi documentele justificative o perioadă de cel puţin 4 ani. Darea de seamă privind impozitul pe venit - Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. De asemenea, în baza prevederilor art.295 lit.g1) din CF, persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în cadrul pieţelor create în condiţiile art.12 din Legea nr.231 cu privire la comerţul interior, sunt scutite de plata taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări de servicii.   Exemplul 4: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă, comercializează produse de uz casnic. Totodată, pe parcursul perioadei vinde nuci unui SRL, această vânzare nefiind calificată drept activitate de întreprinzător, deoarece acestea provin din gospodăria casnică. Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?