Hotărârea cu privire la aprobarea Planului sectorial anticorupție în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice pentru anii 2018-2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 22 iunie curent. Planul are ca obiectiv eficientizarea acţiunilor statului în vederea valorificării drepturilor şi calităţii de proprietar, sporirii integrităţii responsabililor prin parcurgerea unor etape distincte de implementare a unor acţiuni concrete. Documentul se bazează pe următoarele cinci priorități:

Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

În Instrucțiunea privind modul de înregistrare a obligațiunilor emise de autoritățile administraţiei publice locale aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 18/1/2018 vor fi operate modificări. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat proiectul ce are ca scop impulsionarea plasamentelor publice de obligațiuni emise de autoritățile  publice  locale și facilitarea accesului la respectivele instrumente de către investitori, precum și pentru aducerea în concordanță cu ultimele prevederi, în contextul creării Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.   Astfel, principale modificări ce se propun în proiect derivă din derularea programului  ce vizează promovarea obligațiunilor guvernamentale locale

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.

Comisia de examinare a condițiilor de înregistrare a Grupurilor de acțiune locală (GAL) va fi formată din 7 membri: trei reprezentanţi ai organului central de specialitate, un reprezentant al Agenției Servicii Publice, un reprezentant al Rețelei Naționale LEADER din RM, un reprezentant al Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale, precum și un reprezentant al Congresului Autorităților Locale din Moldova, prevede proiectul Regulamentului privind procedura de examinare a condițiilor de înregistrare a GAL, propus pentru consultări publice.   Documentul este elaborat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, care și va institui Comisia în scopul examinării actelor de constituire și a strategiei de dezvoltare locală ale GAL-ului.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, sunt câțiva factori importanți care au determinat rectificarea bugetului și anume — implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, revizuirea programelor de cheltuieli, ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din reestimarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici și mersul executării bugetului în primul semestru, deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor și consolidarea administrării fiscale.

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Potrivit Raportului de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru anul 2020, în anul precedent au deținut licențe pentru activitatea de prestare a serviciilor de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit 3 birouri.   CNPF mai informează că, la solicitarea unui birou al istoriilor de credit, a eliberat aviz pentru prestarea unor servicii informaționale suplimentare, precum diseminarea situațiilor financiare a agenților economici, în baza acordului încheiat cu Biroul Național de Statistică în scopul oferirii de către birourile istoriilor de credit a informației cât mai complete.

Compensaţia bănească acordată de la bugetul de stat persoanelor beneficiare ale Programului de stat „Prima casă” la nivel național constituie sursă de venit neimpozabilă, însă nu și în cazul programelor similare adoptate la nivel regional. Astfel, în Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea mecanismului de implementare al Programului „Prima casă”, cadrul legal fiind îmbunătățit prin extindere asupra programelor adoptate în regiuni.   Mai exact, se propune modificarea art.20 alin.d5 din Codul fiscal,

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Începând cu perioada fiscală 2021, codul fiscal al soţului (soţiei) se va indica în forma IALS21 doar în cazul în care angajatul beneficiază de scutirea majoră pentru soţ (soţie). Astăzi, 23 aprilie 2021, în MO a fost publicat Ordinul nr. 63 din 20 aprilie curent cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. Documentul vizează ajustarea prevederilor ordinelor aprobate anterior la modificările legislației puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.   Astfel, intervin modificări în Ordinul nr.95/2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți”

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice, centrele de plasament și prestatorii de servicii, care nu dispun de servicii sociale precum „Plasament familial pentru adulți”; ”Locuință protejată” și „Casă comunitară”, dar au solicitanţi, vor fi obligate să contacteze serviciile respective de la un prestator public sau privat acreditat. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului ce are ca scop asigurarea drepturilor persoanelor la un trai independent și integrarea lor în societate.

Implementarea Sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SI „îSȘ”) va modifica modul de depunere a cererii de înregistrare cu statut de șomer și a documentelor aferente serviciului, precum și examinarea întrunirii condițiilor necesare de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj, prevede proiectul Conceptului SI „ÎSȘ” elaborat  de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   SI va asigura ținerea evidenței în registrul persoanelor înregistrate cu statut de șomer, a beneficiarilor de ajutor de șomaj și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă doar în regim informațional, eliminând necesitatea păstrării registrelor pe suport de hârtie.

Astfel a numit Prim-ministrul Republicii Moldova proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, care se află în proces de elaborare. Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Guvernul va propune majorarea de salarii și plăți sociale, ținta bugetului pentru anul viitor fiind cetățenii cu venituri mici. Suplimentar, administrația publică locală va beneficia de venituri mai mari, deoarece 100% din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor rămâne în bugetele locale, iar din impozitul pe venit al persoanelor juridice către APL pot fi oferite 50%, scopul fiind independența financiară a acestor autorități.

Programul „Femei în afaceri” se va desfăşura până în anul 2022 și va include cicluri a câte 3 ani, care vor acoperi următoarele etape de susţinere: iniţierea, lansarea şi creşterea întreprinderilor. Executivul a aprobat vineri, 18 octombrie, proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii cu privire la aprobarea Programului-pilot „Femei în afaceri”. Astfel, programul va trece de faza de pilotare și va fi extins cu încă trei ani, dat fiind faptul că, după cum a fost menționat în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri, acesta a fost un instrument guvernamental eficient de dezvoltare a antreprenoriatului feminin în Republica Moldova.