Care sunt obligațiunile contribuabilului în legătură cu păstrarea documentelor contabile utilizate (factură, factura fiscală, act de achiziţie a mărfurilor, act de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente, borderou de achiziţii, etc.) şi alte documente primare (documente bancare, acte de primire-predare, deconturi de avans, etc.)?

Una din regulile principale din domeniul comerțului este plasarea pe piață doar a produselor sigure pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor, fiind interzisă plasarea pe piaţă a produselor în lipsa actelor de însoţire referitoare la calitatea, cantitatea şi securitatea lor, emise conform reglementărilor tehnice, sanitare şi contabile în vigoare.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Tendințele în legislația muncii au fost discutate astăzi în cadrul unui eveniment organizat de Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), la care au participat experți din domeniu, reprezentanți ai autorităților publice și ai Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Anul 2023 a fost marcat de mult-așteptatele modificări în formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) și Modul de completare a acestuia care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 99/2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 153/2017 (OMF nr. 99/2023)

Lista măsurilor propuse pentru creşterea competitivităţii sectorului agroindustrial prin restructurare şi modernizare (prioritatea I stabilită în Strategia naţionale de dezvoltarea agricolă şi rurală) poate fi suplinită cu stimularea accesului producătorilor agricoli la finanțare prin intermediul instrumentelor de capital alternative – emisiunea de obligațiuni corporative, inclusiv în valută străină.

Profesia de administrator al insolvabilității implică efectuarea şi întreprinderea unui spectru larg de acțiuni complexe care, la rândul lor, predefinesc din start o multitudine de atribuții şi drepturi pentru administrator şi lichidator. Astfel, în art. 66 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 sunt stabilite  atribuțiile administratorului sau lichidatorului în cadrul procedurii de insolvabilitate.     Conform prevederilor art. 66 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 149/2012, administratorul şi lichidatorul are atribuția de

Cine este recunoscut în calitate de rezident în Republica Moldova și are dreptul la restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus? Conform legislației fiscale a RM, subiecți ai impunerii, sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RMcare nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri

Compania „A” rezidentă a RM beneficiază de serviciile unei entități străine în calitate de furnizor de servicii chatbot (servicii de a răspunde automat (de robot) la mesaje pe rețele de socializare). De asemenea, compania beneficiază de servicii de design grafic (pentru pagini web, cărți de vizită).

Pe parcursul lunii decembrie, entitatea a compensat pagubele materiale aferente unei clădiri (apartament) în sumă de 100 000 lei și, totodată, a procurat un automobil în valoare de 200 000 lei de la o persoană fizică. Ce obligații fiscale apar în cazul dat pentru întreprindere? Urmează a fi reflectate aceste plăți în darea de seamă lunară (IPC18) și anuală (IALS18), luând în considerație faptul că într-un caz plățile menționate sunt scutite de impozitare, iar în celălalt nu apare obligația reținerii unui impozit la sursa de plată?

Potrivit art.94 alin.(1) și art.96 ale Codului transporturilor rutiere, aprobat prin Legea nr.150/2014, activităţile specifice de autoservice sunt: repararea, întreţinerea şi/sau reglarea ansamblurilor mecanice, repararea, întreţinerea, reglarea echipamentului

Ce reprezintă o activitate ilicită?

29.2.4.18 Care este regimul fiscal în cazul înstrăinării de către persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător, a cotei părți deținute în întreprinderea moștenită? 29.2.4.19 Care este termenul limită de achitare a impozitului pe venit în cazul înstrăinării activului de capital?

Se limitează oare dreptul la solicitare și beneficiere de restituirea TVA dacă întreprinderea beneficiază de rambursarea TVA conform Programului de rambursare a TVA?

Din 1 ianuarie 2023, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (PAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual (anexa nr. 2 la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală), care pe parcursul anului se includ în categoriile de plătitori ai PAM

Exemplu: Compania „X” a închiriat un spațiu comercial şi, în conformitate cu contractul de arendă, efectuează reparație şi pregătirea spațiilor din cont propriu (pe cheltuiala locatarului).

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Astăzi, 18 aprilie, a fost lansat proiectul de asistență pentru reforma guvernanței în cadrul întreprinderilor de stat ce urmează a fi implementat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), cu suportul Fundației Soros Moldova și cu sprijinul Centrului Analitic Expert-Grup.   Proiectul își propune digitalizarea informației despre gestiunea proprietății publice și să consolideze capacitatea APP în vederea aplicării principiilor bunei guvernări în cadrul întreprinderilor de stat. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea comunicării APP cu publicul privind activitatea întreprinderilor de stat, precum și elaborarea unui cadru legal eficient pentru fortificarea guvernanței corporative, în corespundere cu recomandările Fondului Monetar Internațional.

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă