Parlamentul a votat ieri, 6 februarie curent, în prima lectură proiectul de lege privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Documentul reglementează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție aplicate de către entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele respective. Gabriela Cunev, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, susține că scopul principal al proiectului de lege este asigurarea transparentizării procesului achizițiilor publice efectuate de către entitățile din sectorul utilităților, precum și alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a stabilit rata amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite situate în Republica Moldova, luând în considerare referențialul pentru amortizor la situația de la finele trimestrului I al anului 2021.   Astfel, în trimestrul I al anului 2021, raportul Credit/PIB trimestrial a constituit 91,1%, iar devierea raportului Credit/PIB față de tendința sa pe termen lung înregistrează valoare negativă de - 14,2%. Nivelul scăzut al indicatorului Credit/PIB denotă absența riscurilor sistemice ciclice legate de creșterea excesivă a creditării, ceea ce susține decizia de a menține rata amortizorului anticiclic pentru expunerile relevante din Republica Moldova la nivelul de 0%.

Cota redusă a TVA la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM) sunt stabilite în art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal.   Conform prevederilor CAEM, aprobat prin Ordinul BNS nr.28/2019, activități de cazare şi de alimentație publică reflectate în diviziunea 56 secțiunii I includ

Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În urma acestei modificări, circa 44 de mii de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de majorări salariale între 8 și 63% în anul 2020, comunică Ministerul Finanțelor. Proiectul implică costuri financiare estimate la 372 mil. lei în calcul anual, iar cheltuielile respective sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020 și pe termen mediu pentru anii 2021-2022. Măsurile propuse vor fi însoțite și de majorarea valorii de referință prevăzute în cadrul legii bugetului de stat pentru anul 2020 cu un cost total de peste 1,2 mld. lei.

Angajarea şi transferul unor categorii de lucrători la alt lucru se vor face conform avizelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сoncedierea salariatului pentru refuzul de a trece examenul medical obligatoriu. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi efectuarea examenului medical sunt suportate de angajator.

La 30 martie curent, P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” a semnat un acord de colaborare cu Asociația Auditorilor Interni din Republica Moldova (AAIRM). Evenimentul a avut loc în contextul marcării a 10 ani de la fondarea Publicației. Acordul prevede stabilirea unui parteneriat de lungă durată în scopul colaborării în comun, în vederea organizării studiilor şi schimbului reciproc de cunoștințe şi experiență pentru asigurarea unei bune pregătiri şi perfecționării continue a specialiștilor pentru entitățile publice, în special în domeniul controlului intern managerial şi auditului intern.

În trimestrul IV al anului 2020,  forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 877,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV din anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 845,6 mii persoane, mai puțin cu 0,5% față de trimestrul IV 2019. Datele arată că în sectorul agricol au activat 165,4 mii persoane sau 19,6% din total, în timp ce numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 123,5 mii, în creștere comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 1,2%,

Prin Decizia nr. 100 semnată astăzi, 22 octombrie 2019, Prim-ministrul Maia Sandu a aprobat componența nominală a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Potrivit deciziei, în componența Consiliului sunt incluși 118 membri, reprezentanți ai mediului de afaceri și asociațiilor de business, comunității științifice din Moldova, organizațiilor internaționale active în domeniul reformelor mediului de afaceri, precum și ai autorităților și instituțiilor publice.

Modul de reflectare în Darea de seamă IPC 18 a diferitelor tipuri de concedii acordate angajatului în cadrul relaţiilor de muncă, în special a concediilor neplătite, concediilor de studii etc. este adesea abordat de către contabilii entităţilor economice. Pentru Darea de seamă IPC 18 a rămas în vigoare posibilitatea reflectării unei şi aceleiaşi perioade cu diferite categorii pe parcursul lunii în care angajatul a beneficiat de sume ce se referă la perioadele precedente sau ulterioare (indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţie pentru concediu de odihnă anual).

La contabilizarea operațiunilor economice aferente donațiilor voluntare, entitățile bugetare se confruntă cu un șir de probleme, inclusiv  reglementarea normativă a operațiunilor aferente donațiilor, definirea și identificarea elementelor, care pot fi incluse în componența veniturilor din donații voluntare etc.   Ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu articolul „Particularitățile contabilității veniturilor din donații voluntare înregistrate de către entitățile bugetare”, în care autorul nostru Elena Taban analizează nu doar enunță problemele, ci vine cu soluții pentru depășirea acestora prin prisma prevederilor actelor legislative și a investigațiilor practice.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public, care stabilește cerințele necesare pentru efectuarea acesteia realizată prin evaluare internă și externă în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice, precum și autorităților/instituțiilor autonome care gestionează mijloace ale bugetului public național. Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a menționat în cadrul ședinței Executivului că, potrivit Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 şi Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia, se intenţionează crearea şi punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a subdiviziunilor de audit intern din sectorul public.

În Republica Moldova, în a doua jumătate a anului viitor, se preconizează implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”, conceptul căruia a fost prezentat astăzi la Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul unei ședințe cu reprezentanți ai sectorului construcțiilor. Sistemul va fi o resursă informațională unică la nivel de țară, în care se va regăsi baza de date a tuturor angajaților, angajatorilor și a raporturilor de muncă ale acestora.

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale a fost adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova. Scopul principal al legii constituie reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție în sectoarele respective în mod transparent, nediscriminatoriu, competitiv și deschis și alinierea la cadrul normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, prin transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014.

Ministerul Finanțelor a elaborat și aprobat Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul 2020, care are ca scop prezentarea imaginii generale privitor la activitatea de audit intern și funcționalitatea sistemului de control intern managerial în sectorul public.   Totodată, rolul Raportului este de a oferi Guvernului o imagine de ansamblu privind starea de lucruri a reformei controlului financiar public intern (CFPI), cuprinzând controlul intern managerial și auditul intern.

Comisia Națională a Pieței Financiare a emis Ordonanța nr. 39/5-O, care a intrat în vigoare la 6 iulie 2021 și prevede dispunerea controlului privind respectarea cerințelor prudențiale, în speță în materie de adecvare la capital și proveniența resurselor financiare atrase de către entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancare autorizate.     Astfel, organizațiile de creditare nebancară  înregistrate în Registrul OCN autorizate vor prezenta, până la data de 15 iulie 2021, la adresa electronică ruslan.balan@cnpf.md și pe suport de hârtie, informația privind sursele atrase (împrumuturi/credite/investiții)

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.