Ca urmare a modificărilor efectuate în Codul fiscal (CF) prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), conform art. 21 alin. (6) din CF, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

 În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (25) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaţilor în vederea depistării prezenţei virusului SARS-CoV-2 și pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2.

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Implementarea sistemului electronic pentru eliberarea actelor permisive (SIA GEAP), acțiunile pentru stimularea utilizării platformei electronice de către autoritățile emitente, precum și extinderea Proiectului de Ameliorare a Competitivității (CEP II) au fost analizate în cadrul unei ședințe online de către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu echipa Băncii Mondiale, comunică MEI.   Astfel, SIA GEAP, dezvoltat și implementat cu suportul Băncii Mondiale, vine să materializeze unul din obiectivele promovate de Guvern pentru reducerea poverii administrative și crearea unui mediu de afaceri favorabil, iar odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, importanța Ghișeului unic online a crescut considerabil.

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

 În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.       Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.

Pe data de 22 decembrie 2021, la ora 10.00, la sediul Preturii sectorului Centru, Primăria municipiului Chișinău anunță desfășurarea   licitației funciară „cu strigare” privind vânzarea-cumpărarea și acordarea dreptului de superficie a terenurilor din intravilanul municipiului Chișinău. La licitație vor fi expuse 20 loturi de pământ, al căror preț inițial variază între 500 mii și 35 mil. lei.   La licitație vor fi admise persoane fizice și juridice din RM, precum și persoanele fizice și juridice străine integral private, apatrizi și asociațiile persoanelor menționate. Pentru a participa la licitație, doritorii urmează să prezinte, nu mai târziu de 24 ore până la licitație următoarele acte:

       Индивидуальный трудовой договор (ИТД) подписывается сторонами или собственноручной подписью, или усиленной КВАЛИФИЦИРОВАННОЙ электронной подписью в случае, если стороны ИТД согласились заключить его путем обмена электронными документами. Далее в схеме представлены действующие с 10.01.2022 г. правовые нормы относительно подписания документов, связанных с трудовыми отношениями между работником и работодателем, в

Întreprinderile micro, mici și mijlocii, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, precum și persoanele fizice care intenționează să înființeze o afacere, cu excepția celor care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de drept public, vor putea beneficia de suport financiar în cadrul unui nou program.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 13 aprilie 2022, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de susținere a inovațiilor digitale și start-upurilor tehnologice, ce urmează a fi implementat de ODIMM.

Noțiunea de „fonduri nestatale de pensii” din Codul fiscal poate fi substituită cu cea de „fonduri de pensii facultative”, care vor fi definite drept fonduri care sunt create şi care activează în baza Legii nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative.   Proiectul pentru modificarea a 15 legi ce țin de activitatea fondurilor de pensii facultative, a administratorilor acestora, modului de obținere a actelor permisive, responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor etc. a fost examinat ieri, 20 mai, de secretarii de stat.  

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (25) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaţilor în vederea depistării prezenţei virusului SARS-CoV-2.

În rezultatul efectuării controlului de către inspecția financiară, la o entitate a fost depistat o majorare neargumentată a cheltuielilor prin acordarea unui premiu. Conform deciziei organului de control, entitatea urmează să înlăture acțiunea săvârșită prin returnarea premiului. Cum urmează de reflectat în rapoartele fiscale returul acestor mijloace bănești?   Aspectul juridic privind reținerea din salariu   Potrivit alin. (1) art. 148 din Codul muncii (CM),  reţinerile din salariu se pot efectua doar în cazurile prevăzute

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Subvențiile și indemnizațiile acordate pentru promovarea angajării șomerilor de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar putea fi considerate venituri neimpozabile, fiind propusă completarea în acest sens art. 20 din Codul fiscal (Surse de venit neimpozabile).   Autoritățile propun pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, scopul acestuia fiind eliminarea lacunelor constatate în procesul implementării Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova. Potrivit art.6 lit.b) al Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, unul din principiile generale pe care se bazează contabilitatea şi raportarea financiară este contabilitatea de angajamente, care prevede recunoașterea elementelor contabile pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii de numerar sau al compensării sub altă formă.

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.10 din 28 ianuarie 2025 a fost aprobat un nou formular al Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (POLMED25) și a Instrucțiunii de completare a acesteia. Ordinul respectiv a fost publicat în Monitorul Oficial nr.25-28 (9535-9538) din 31 ianuarie curent.

Casa Națională de Asigurări Sociale a operat modificări în Regulamentul cu privire la eşalonarea stingerii datoriilor majorărilor de întârziere (penalităţilor) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – Regulament), aprobat prin Ordinul nr. 98-A/2015 al autorității.   Intervențiile sunt necesare ținând cont de prevederile Legii nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pe anul 2022), prin care au fost incluse modificări și în art. 28 din Legea nr.489/1999. Amintim,

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.