Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

1. (29.1.6.2.26) Cum se reflectă în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile din cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri?

Amintim contribuabililor că la 31 martie expiră termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă cu reducerile prevăzute de legislația în vigoare. Compania Națională de Asigurări medicale vine cu răspunsul la 10 întrebări utile pentru persoanele obligate să se asigure în mod individual în anul 2021.   1. Cine are obligaţia de a achita prima de asigurare în sumă fixă?   În sistemul AOAM asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi, care face parte din următoarele categorii de plătitori:

Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre  cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Aranjamentului administrativ pentru aplicarea Acordului în domeniul securității sociale dintre Republica Moldova și Republica Elenă și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia.   Aranjamentul este un instrument secundar ce are rolul de implementare a dispozițiilor Acordului, care a fost negociat anterior de către părți.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Hotărârea Guvernului nr.390 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia privind transportul combinat de mărfuri, întocmit la 30 decembrie 2019 la Ankara, a fost publicată în MO și a intrat în vigoare.   Amintim că proiectul respectiv a fost aprobat în cadrul ședinței Cabinetul de miniștri din 17 iunie 2020. Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, obiectivul Acordului este stabilirea principiilor de reglementare a funcționării transportului combinat de mărfuri între Părți și presupune utilizarea eficientă a infrastructurii existente pentru transportul de marfă prin aplicarea sistemelor de transport feroviar, naval și a celui rutier, cu oferirea soluțiilor sociale, economice și de mediu alternative.

O companie are un website pe care este prezentat și promovat sortimentul mărfurilor propuse cumpărătorilor. Website-ul nu oferă posibilitatea de a efectua vânzări, nu asigură efectuarea plăţilor online, ci doar vizualizarea produselor și plasarea comenzilor. În asemenea circumstanțe site-ul este sau nu considerat magazin online, pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei de comerţ?

Beneficiarul de lucrări ar putea achiziționa forța de muncă necalificată în baza unui voucher procurat de la Inspectoratul de Stat al Muncii. În Parlament este înregistrat un proiect  de lege pentru modificarea Legii nr. 22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.    Astfel, se propune completarea Legii nr. 22/2018 cu prevederi ce vor reglementa munca bazată pe voucher. Beneficiarul de lucrări va putea procura un număr de vouchere egale cu numărul de persoane necesare executării activităților necalificate, ce va fi calculat după principiul om/zile pentru un sezon agricol. Dreptul de a opta pentru procurarea voucher-ului survine doar în cazul în care numărul de zilieri necesari depășește 50 de oameni pe parcursul perioadei.

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Parlamentul a aprobat în ședința din 11 septembrie curent, în lectură finală, proiectul  pentru aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenționată în agricultură, ce are ca scop stimularea accesului fermierilor la asigurările în agricultură, protejarea intereselor acestora în procesul de asigurare, crearea posibilității asigurării calității recoltei, extinderea listei de obiecte și riscuri a căror asigurare urmează a fi subvenționată, stimularea creditării fermierilor prin acordarea posibilității achitării primei de asigurare de către beneficiarul asigurării.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Până la expirarea termenului-limită de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele care doresc să beneficieze de reducere de 15%, au mai rămas trei zile. Reamintim că pe 30 iunie expiră termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele care doresc să beneficieze de reducere.

Astăzi, 1 iulie 2020, Serviciul Fiscal de Stat a lansat în exploatare industrială sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”.  În „Monitorul Oficial” din 30 iunie curent, a fost publicat Ordinul SFS nr. 317 din 26 iunie 2020 privind aprobarea Regulamentului respectiv, care stabilește modul de creare, expediere și recepționare a facturilor fiscale între participanții la tranzacțiile economice documentate prin acestea și generate în  SIA „e-Factura”.   Potrivit Regulamentului, contribuabilul va obține acces la SIA „e-Factura” în conformitate cu Regulamentul privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului”. 

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Calcularea costului fiecărui element de stocuri se efectuează pe baza mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei și a costurilor elementelor similare fabricate sau achiziționate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat poate fi calculat după fiecare intrare a stocurilor, la finele perioadei de gestiune sau în alt mod stabilit de politicile contabile ale entității. În funcție de varianta stabilită, vom înregistra valori diferite ale stocurilor la data raportării și nu numai, precum valori diferite: la ieșire, în cazul utilizării acestora în procesul de producție, realizare, casare etc. În funcţie de metoda costului mediu utilizată, în practică apar diverse întrebări. Cum se aplică metoda costului mediu? Cum are loc calcularea (recalcularea) acestuia la sfârșitul lunii etc.?  

În situația creată de pandemie, dar și în competiţia de a câştiga noi clienţi şi de a răspunde exigenţelor acestora, business-ul examinează tot mai profund extinderea activității de comerț în mediul online. Deși este un aspect cunoscut pentru unii antreprenori din RM, pentru cei ce sunt la începutul acestui gen de activitate expunem unele aspecte care urmează a fi respectate de persoanele care doresc să lanseze activitatea de comerț în mediul online și pentru ca activitatea desfășurată să fie menținută în cadrul legal.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)