Accesul persoanelor fizice la serviciile fiscale electronice poate fi obținut fără deplasarea și solicitarea conectării la servicii de la subdiviziunile SFS , fără prezentarea diverselor acte și semnarea acordului de conectare. Acesta se oferă în mod automatizat în momentul accesării și autentificării în cadrul sistemului Cabinetul personal al contribuabilului (CPC) prin intermediul sistemului guvernamental MPass, cu aplicarea semnăturii electronice.   Aici menționăm că persoanele fizice dispun de posibilitatea accesării și utilizării unui spectru larg de servicii fiscale electronice pe portalul https://sfs.md/ro, unele fiind cu acces liber, altele – prin intermediul sistemului CPC, în conformitate cu regulamentul de utilizare a acestora, aprobat prin Ordinul SFS nr. 125/2020.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Este oare atribuit la date cu caracter personal numărul licenței persoanei  fizice care desfășoară activitate profesională?   Prin decizia nr. 77 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (în continuare – CNPDCP) din 30 martie 2018 a fost dispusă constatarea încălcării de către secretarul Colegiului Disciplinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ) a Republicii Moldova a prevederilor1 legislației pe cazul publicării pe pagina oficială web a  UNEJ (www.unej.md) a unei decizii în versiunea ce nu a fost depersonalizată.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele șapte luni ale anului curent întreprinderile de transport au transportat 8,6 mil. tone de mărfuri, cu 13,7% mai puțin decât în perioada similară din 2019, iar parcursul mărfurilor a constituit 2548,9 mil. tone-km, cu 9,0% mai puțin. Doar în luna iulie 2020 întreprinderile au transportat 1,5 mil. tone de mărfuri, cu 12,7% mai puțin decât acum un an. Volumul de mărfuri transportat cu transportul feroviar în această perioadă a scăzut cu 48,5%, cu cel aerian – cu 23,4%, iar cu transportul rutier – cu 3,8%.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în 11 luni ale anului 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,8%. În perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 29,1 mld. lei, ceea ce constituie o creștere cu 4,6 mld. lei față de perioada similară a anului precedent.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

În perioada 2 noiembrie 2020 – 27 ianuarie 2021, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), în cadrul celui de al III-lea apel, recepţionează  cererile de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, destinate perfecționării şi dezvoltării infrastructurii publice rurale.   După cum anunță AIPA, anual vor fi subvenționate trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (Fond). Pentru fiecare dintre măsurile menționate alocația financiară anuală din Fond va constitui 5%, ceea ce reprezintă circa 50 mil. lei.

La 31 ianuarie 2020, datoriile cu termen de achitare expirat (arierate) au constituit 42,4 mil. lei, dintre care în bugetul de stat – 1,8 mil. lei (4,2% din total) și în bugetele locale – 40,6 mil. lei (95,8%), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, comparativ cu situația de la începutul lunii ianuarie, arieratele s-au majorat cu 87,6 % sau cu 19,8 mil. lei.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Autoritățile intenționează să implementeze un nou concept de dezvoltare regională a Republicii Moldova armonizat la politicile europene din domeniu. Proiectul  de hotărâre pentru modificarea Legii privind dezvoltarea regională  a fost aprobat în ședința Guvernului din 30 septembrie.   Astfel, după cum a menționat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, noul obiectiv general al dezvoltării regionale urmărește creșterea competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, incluzând, spre deosebire de prevederile actuale, toate regiunile, nu doar pe cele mai puțin dezvoltate.

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Serviciul Fiscal de Stat va deveni posesorul și deținătorul Ghișeului unic de raportare - raportare.gov.md. Prevederea se conține în proiectul Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a Ghișeului unic de raportare, examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat spre aprobare Cabinetului de miniștri. Operator tehnico-tehnologic al platformei va fi Instituția Publică „Centrul de Tehnologii informaționale în Finanțe".   Conform documentului elaborat de Ministerul Finanțelor, funcția principala a Ghișeului unic de raportare constituie depunerea în format electronic de către persoanele juridice de drept public sau de drept privat, precum și persoane fizice, a rapoartelor în adresa instituțiilor de stat destinatare.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III al anului 2020, a constituit 50,2 mii sau 5,8% din numărul total al persoanelor angajate. Din numărul acestora circa 7,4 mii sau 14,8% au invocat drept cauză a inactivității pandemia, potrivit analizei Biroului Național de Statistică cu referire la forța de muncă în Republica Moldova în trimestrul III.   În comparație cu trimestrul III al anului precedent, numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a majorat de cinci ori, iar a celor aflați în șomaj tehnic – de 4 ori.

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în anul 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,4%.