Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat un seminar de instruire pentru agenții economici din industria turismului privind Codul civil modernizat: pachetele de servicii de călătorie. Instruirea a fost dedicată tur-operatorilor și agențiilor de turism, precum și autorităților și instituțiilor implicate în aplicarea prevederilor legislației referitoare la contractul de servicii de călătorie și are drept scop explicarea normelor din Codul civil cu privire la acest contract, examinate prin prisma practicii internaționale, și evitarea interpretării duale a anumitor situații la crearea pachetelor de servicii de călătorie. Prezent la eveniment, șeful Direcției Politici Economice și Mediul de Afaceri, Vasile Vulpe, a menționat că acest eveniment se înscrie în lista acțiunilor desfășurate de MEI pentru a dezvolta și impulsiona domeniul turismului.

Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital care urmează a fi anexate de către persoana fizică la cererea privind restituirea sumei impozitului pe venit achitat sau reţinut în plus de la persoana fizică rezident a Republicii Moldova, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, este propusă de Ministerul Finanțelor spre consultare publică.

La 25 februarie expiră termenul stabilit pentru prezentareainformației cu privire la contractarea și/ sau rambursarea împrumuturilor pe parcursul anului fiscal 2018 de către persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă). Amintim că urmează a fi declarate sumele ce depăşesc cumulativ 200 mii de lei și sunt reflectate în contabilitatea entității. Obligațiunea prezentării acestei informații este stabilită în scopul determinării venitului impozabil estimat din surse indirecte.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și AGEPI au elaborat și propun pentru consultări publice modificări în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu. Amintim că acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1609 în că în anul 2003 și prevede că obiectele de proprietate intelectuală (OPI) create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu urmează a fi remunerate, iar cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai târziu de sfârşitul fiecărui an de utilizare.

Aplicarea prevederilor FATCA în Republica Moldova este obligatorie în condiţiile prevederilor Legii nr. 234 din 10 decembrie 2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea implementării prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi Legii nr. 241 din 29 decembrie 2015 pentru implementarea prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cu toate acestea, legislaţia fiscală a SUA aferentă FATCA prevede excepţii şi scutiri (vezi figura 1).

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Lansarea Facilității de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiată de Ministerul Finanțelor, a avut loc și este integral bazată pe fondurile disponibile ale liniilor de credit investiționale circulante, finanțate din împrumuturi externe de stat pentru dezvoltarea sectorului real, acordate de Banca Mondială și Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă. Recreditarea tinerilor antreprenori este efectuată prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante partenere (IFP) locale interesate, care î-și asumă toate riscurile de credit și au semnate cu Ministerul Finanțelor Contracte de Recreditare.

Poate fi calificată drept nerespectare a normei expuse în art. 101 alin. (5) din CF efectuarea achitării pentru procurările efectuate prin intermediul contului bancar al cumpărătorului constînd în efectuarea transferului mijloacelor de pe contul său în cadrul cesiunii de creanță? Articolul 556 „Dispoziții generale la cesiunea de creanță” din Codul civil stabilește, că o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță.

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 669 din 27.05.2016 (HG nr. 669/2016), stabileşte la pct. 45 condițiile cumulative ce urmează a fi întrunite obligatoriu de către autoritatea contractantă la inițierea unei proceduri de achiziții publice de lucrări, una dintre care şi anume subpct. 3) impune obligația de a fi asigurată elaborarea, verificarea şi aprobarea, în modul stabilit, a documentației de proiect şi deviz.

La entitatea ONG, în cadrul unui proiect, câteva persoane fizice au elaborat manuale, caiete, teste etc. În baza contractelor de autor încheiate, autorul transmite integral către entitate produsul final şi drepturile sale exclusive de valorificare a lui. Entitatea ONG înregistrează aceste drepturi de autor în componența imobilizărilor necorporale (dacă da, durata de utilizare va fi durata proiectului?) sau la cheltuielile aferente mijloacelor cu destinație specială?

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

În cel de-al treilea număr din anul curent al Publicaţiei Periodice ,,Monitorul Fiscal FISC.md” vă punem la dispoziţie un şir de articole din domeniul contabil şi fiscal, realizate de autorii noştri.

Contractul de donație este, ca şi oricare alt act juridic, un contract ce dă naştere la diferite drepturi şi obligații în sarcina ambelor părți contractante. Caracteristic pentru contractul de donație este că cel ce donează, adică donatorul, îşi micşorează din propria-i dorință patrimoniul, în favoarea donatarului. Acest lucru se realizează benevol, iar donatorul nu poate cere în schimb anumite prestații sau obligații de tip pecuniar, fapt care delimitează totalmente contractul de donație de celelalte contracte.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

Care este actul legislativ ce reglementează repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe? Prin Legea „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” (în continuare — Lege) nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 (MO, 1998, nr. 28-29, art. 203) cu modificările și completările ulterioare, sunt stabilite modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe.

Se iau oare în considerație sumele T.V.A. trecute în cont, achitate în numerar în baza unui contract de cesiune a creanțelor, prin prisma prevederilor art. 1011 din CF, la aprecierea sumei T.V.A. spre restituire pe investiții (cheltuieli) capitale? În conformitate cu prevederile art. 1011 alin. (2) din CF, subiecții impozabili stipulați la alin. (1) și (11) care au o depășire a sumei T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitată la procurarea valorilor materiale, serviciilor față de suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor au dreptul la restituirea depășirii date.

Drepturile și obligațiile părților în cazul contractelor de cesiune a creanțelor și preluarea datoriilor sunt reglementate de Codul civil nr. 1107 din 06.06.2002 (capitolul III). Articolul 556 „Dispoziții generale la cesiunea de creanță” al Codului Civil stabilește, că o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract.