Reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF) au înmânat zilele trecute dulciuri și daruri de Crăciun la circa 100 de copii de la centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra”, „Eurica” și Centrul de plasament de tip familial Smal grup Homes din mun. Chișinău. Darurile au fost procurate de comitetul sindical al CTIF din donațiile făcute de angajații instituției. La Centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra” și „Eurica”, cadourile au fost înmânate în cadrul matineelor. Copiii au mulțumit pentru darurile primite cu colinde, dansuri şi poezii.

Angajatorii vor fi obligați să ofere anumite garanții în caz de concedieri colective. Hotărârea Guvernului ce prevede completarea Codului Muncii cu un nou articol ce reglementează garanțiile în aceste situații a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri, 9 martie. Noul articol definește noţiunea de concedieri colective, acestea fiind cele efectuate de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului și care vizează, într-o perioadă de 30 de zile:

Suma taxei pe valoare adăugată (TVA) achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate va fi transferată în mod prioritar bugetului. În acest sens, documentul de politici fiscale și vamale pentru perioada 2020-2022 prevede introducerea principiului taxării inverse. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru organizată de Ministerul Finanțelor cu reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, mediului de afaceri, instituțiilor bancare și patronatelor.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Pe 23 și 24 septembrie peste 200 de studenți și elevi ai Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și Colegiului de Comerț al ASEM au participat la un experiment economic inedit – premieră organizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu ASEM și laboratorul de economie experimentală din Montpellier, Franța. În cadrul experimentului, participanții au fost puși în față unor decizii legate de fenomentul evaziunii fiscale și raportării cazurilor de fraudă, prin intermediul unui joc pe calculator. Pentru a crea condiții similare celor din viața reală, arhitectura experimentului a creat o corespondență între sumele de bani din cadrul jocului și banii reali. Astfel că la încheierea sesiunilor, participanții au fost remunerați financiar. Câștigul mediu din cadrul evenimentului a fost de 175 de lei, iar cel maxim de 380 de lei.

Proiectul de Lege cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă, care vine să înlocuiască Legea nr. 102 din 13.03.2003 privind ocuparea forței de muncă și protecția socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a fost discutat ieri în cadrul ședinței grupului de lucru „Dezvoltarea Pieței Muncii” a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Necesitatea elaborării noi legi reiese din faptul că actualul cadru de reglementare este depășit,nu corespunde cerințelor pieței și a fost evaluat drept birocratic şi ineficient de către subiecții reglementării.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Accidentele de muncă se înregistrează în Registrul de evidență a accidentelor de muncă/bolilor, cu indicarea datei și orei producerii accidentelor, numelui și prenumelui salariatului, specialității, locului unde s-a produs accidentul, numărului de înregistrare și datei întocmirii proceselor-verbale privind cercetarea accidentelor, cauzele și circumstanțele accidentului, precum și categoria acestuia – grav, mortal, individual, colectiv. În Monitorul Oficial din 14 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 291 din 11 iunie 2019 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului.

Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

1. (29.1.6.54) Urmează oare organizațiile sindicale să prezinte darea de seamă forma IPC18 cu indicele zero (0) în cazul în care acestea nu au angajați? 2. (29.1.6.53) Va fi oare obligată societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, să prezinte darea de seamă forma IPC18 în cazul în care aceasta nu are angajați?

Codul muncii va fi completat cu prevederi ce au ca scop excluderea dreptului de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților. Executivul a aprobat o hotărâre în acest sens. Asta după ce Curtea constituțională a constatat că dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților încalcă prevederile art. 9, 46 şi 126 din Constituție, care consfințesc libera inițiativă economică, libera activitate de întreprinzător şi dreptul de proprietate al angajatorului.

În Monitorul Oficial din 1 februarie 2019 a fost publicată Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022. Convenţia este un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanţii împuterniciţi ai părţilor în limitele competenţei lor.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce prevede statutul juridic, modul de organizare și funcționare a comitetelor sectoriale pentru formare profesională. Potrivit proiectului, acestea vor avea drept misiune dezvoltarea de parteneriate sociale la nivelul ramurilor economiei în domeniul formării profesionale pentru a sprigini învățământul profesional tehnic și formarea continuă, precum și în vederea corelării formării profesionale a anagjatorilor și salariaților cu cerințele pieței forței de muncă.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Angajatorul care intenționează să efectueze concedieri colective va fi obligat să inițieze consultări în acest sens cu reprezentanții salariaților. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultări publice un proiect de lege ce se referă la completarea Codului Muncii cu un nou articol ce va reglementa garanțiile angajaților în caz de concedieri colective. Proiectul are drept scop transpunerea Directivei 98/59/CE  din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Începând cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) a fost majorat cu 165 de lei și constituie 2775 de lei pe lună. Astfel, mărimea lunară totală a salariului unui angajat din sectorul real nu poate fi mai mic de 16,42 lei per oră sau 2775 de lei per o lună. Totodată, acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv, nici prin contractul individual de muncă. Mărimea salariului minim în sectorul real se stabilește anual de către Guvern, după negocieri și consultări cu patronatele și sindicatele și se publică în Monitorul Oficial. Acesta se calculează pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Reformele sociale promovate de Executiv și acțiunile ce se impun pentru o protecție mai bună a angajaților au fost principalele subiecte discutate de premierul Pavel Filip la întrevederea cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Casa Naţională de Asigurări Sociale, împreună cu comitetul sindical al angajaţilor, a organizat adunarea de totalizare a activităţii instituţiei pentru anul 2018. Instituţia responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare din domeniul social a finalizat anul precedent cu indicatori buni: veniturile încasate la bugetul asigurărilor sociale în anul 2018 au atins volumul de 19,8 mld. lei, în creştere cu 11,1% faţă de nivelul acestora din anul 2017. De asemenea, toate tipurile de prestaţii sociale au fost finanţate în termen şi plătite celor 1,2 mil. de beneficiari în volum deplin.