Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Registrul de evidență strictă pentru facturile și biletele de tratament balneosanatorial va fi ținut în format electronic de Casa Națională de Asigurări Sociale. În Monitorul Oficial din 16 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea Regulamentului cu privire la prestaţiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor prin tratament balneosanatorial.

În Monitorul Oficial nr. 448-460 din 7 decembrie 2018 a fost publicată Legea nr. 211 din 18 octombrie 2018 pentru modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489). Una din modificările de bază operate în aceasta a fost transferarea anexelor nr. 3, 5 şi 6, expuse anual în Legile bugetului asigurărilor sociale de stat, în Legea 489, în care anexa nr. 3 a devenit anexa nr. 1 (include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor), anexa nr. 6 a devenit anexa nr. 2 (stabileşte lista funcţiilor personalului din aviaţia civilă ale căror condiţii de muncă se încadrează în condiţii speciale), iar anexa nr. 5 a devenit anexa nr. 3 (indică tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – anexa nr. 3).

Organizațiile necomerciale, activitatea profesională în sectorul justiției, întreprinderile cu statut de persoană juridică și întreprinzătorii individuali, dar și persoanele fizice cetăţeni ai RM vor fi supuse înregistrării de stat de entitățile abilitate cu acest drept, anterior fiind indicată Agenția Servicii Publice. Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO de vineri, 19 aprilie, Ordinul nr.142 din 29 martie curent cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352 din 28 septembrie 2017. Totodată, Ordinul prevede că, pentru persoanele fizice nerezidente (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul RM şi nu au obligaţii fiscale, codul fiscal va reprezenta seria, numărul și codul indicat în

Reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF) au înmânat zilele trecute dulciuri și daruri de Crăciun la circa 100 de copii de la centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra”, „Eurica” și Centrul de plasament de tip familial Smal grup Homes din mun. Chișinău. Darurile au fost procurate de comitetul sindical al CTIF din donațiile făcute de angajații instituției. La Centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra” și „Eurica”, cadourile au fost înmânate în cadrul matineelor. Copiii au mulțumit pentru darurile primite cu colinde, dansuri şi poezii.

Angajatorii vor fi obligați să ofere anumite garanții în caz de concedieri colective. Hotărârea Guvernului ce prevede completarea Codului Muncii cu un nou articol ce reglementează garanțiile în aceste situații a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri, 9 martie. Noul articol definește noţiunea de concedieri colective, acestea fiind cele efectuate de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului și care vizează, într-o perioadă de 30 de zile:

Suma taxei pe valoare adăugată (TVA) achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate va fi transferată în mod prioritar bugetului. În acest sens, documentul de politici fiscale și vamale pentru perioada 2020-2022 prevede introducerea principiului taxării inverse. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru organizată de Ministerul Finanțelor cu reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, mediului de afaceri, instituțiilor bancare și patronatelor.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Pe 23 și 24 septembrie peste 200 de studenți și elevi ai Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și Colegiului de Comerț al ASEM au participat la un experiment economic inedit – premieră organizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu ASEM și laboratorul de economie experimentală din Montpellier, Franța. În cadrul experimentului, participanții au fost puși în față unor decizii legate de fenomentul evaziunii fiscale și raportării cazurilor de fraudă, prin intermediul unui joc pe calculator. Pentru a crea condiții similare celor din viața reală, arhitectura experimentului a creat o corespondență între sumele de bani din cadrul jocului și banii reali. Astfel că la încheierea sesiunilor, participanții au fost remunerați financiar. Câștigul mediu din cadrul evenimentului a fost de 175 de lei, iar cel maxim de 380 de lei.

Proiectul de Lege cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă, care vine să înlocuiască Legea nr. 102 din 13.03.2003 privind ocuparea forței de muncă și protecția socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a fost discutat ieri în cadrul ședinței grupului de lucru „Dezvoltarea Pieței Muncii” a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Necesitatea elaborării noi legi reiese din faptul că actualul cadru de reglementare este depășit,nu corespunde cerințelor pieței și a fost evaluat drept birocratic şi ineficient de către subiecții reglementării.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Accidentele de muncă se înregistrează în Registrul de evidență a accidentelor de muncă/bolilor, cu indicarea datei și orei producerii accidentelor, numelui și prenumelui salariatului, specialității, locului unde s-a produs accidentul, numărului de înregistrare și datei întocmirii proceselor-verbale privind cercetarea accidentelor, cauzele și circumstanțele accidentului, precum și categoria acestuia – grav, mortal, individual, colectiv. În Monitorul Oficial din 14 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 291 din 11 iunie 2019 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului.

Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

1. (29.1.6.54) Urmează oare organizațiile sindicale să prezinte darea de seamă forma IPC18 cu indicele zero (0) în cazul în care acestea nu au angajați? 2. (29.1.6.53) Va fi oare obligată societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, să prezinte darea de seamă forma IPC18 în cazul în care aceasta nu are angajați?

Codul muncii va fi completat cu prevederi ce au ca scop excluderea dreptului de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților. Executivul a aprobat o hotărâre în acest sens. Asta după ce Curtea constituțională a constatat că dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților încalcă prevederile art. 9, 46 şi 126 din Constituție, care consfințesc libera inițiativă economică, libera activitate de întreprinzător şi dreptul de proprietate al angajatorului.

În Monitorul Oficial din 1 februarie 2019 a fost publicată Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022. Convenţia este un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanţii împuterniciţi ai părţilor în limitele competenţei lor.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce prevede statutul juridic, modul de organizare și funcționare a comitetelor sectoriale pentru formare profesională. Potrivit proiectului, acestea vor avea drept misiune dezvoltarea de parteneriate sociale la nivelul ramurilor economiei în domeniul formării profesionale pentru a sprigini învățământul profesional tehnic și formarea continuă, precum și în vederea corelării formării profesionale a anagjatorilor și salariaților cu cerințele pieței forței de muncă.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.