Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

Ministerul Finanțelor va aloca, din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2019, autorităților administrației publice locale suma de 2,4 mil. lei pentru restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice. Proiectul hotărârii cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost aprobat în ședința de ieri a Guvernului.

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În primele 9 luni ale anului curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 12 059,4 mil. lei din suma precizată anuală de 16 552,3 mil. lei și cu 18,1 % mai mult decât a fost executat în perioada similară a anului 2018, potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 30 septembrie 2019 publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Astfel, cele mai multe venituri au fost asigurate din impozite și taxe – 2 723,6 mil. lei, suma precizată pentru anul 2019 fiind de 3 433,4 mil. lei. Impozitul pe venit a asigurat acumulări în sumă de 1 812,1 mil. lei, dintre care impozitul pe venitul persoanelor fizice constituie 1 725,3 mil.lei, iar cel al persoanelor juridice – 86,8 mil. lei.

Astăzi, 26 septembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea Loteriei fiscale. Autorul documentului este Ministerul Finanțelor, iar scopul proiectului elaborat este de a încuraja achitarea prin virament (card bancar) a cumpărăturilor efectuate de către persoanele fizice cetățeni care nu desfășoară activitate de antreprenoriat, precum și pentru combaterea și reducerea evaziunii fiscale. Proiectul vine să stimuleze, din surse bugetare, contribuabilii care, direct sau indirect, participată la îmbunătățirea procesului de administrare fiscală şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public național.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

În categoria activităților finanțate prin transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat în bugetul unităţilor administrativ-teritoriale se vor regăsi şi patru tipuri de servicii sociale, incluse în pachetul minim conform necesităţilor identificate şi priorităţilor politicilor naţionale de protecţie socială a populaţiei. Acestea sunt Casele de copii de tip familial, Asistența parentală profesionistă, Sprijinul pentru familiile cu copii și Serviciul asistență personală pentru persoanele cu dizabilități severe.

În primele patru luni ale anului curent, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) au constituit 7840,3 mil. lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, acestea sunt mai mari cu 18,5%. Astfel, circa 54,6 % sau 4 280,8 mil. lei le-a revenit veniturilor proprii, iar transferurile primite de la bugetul de stat au constituit 3 559,5 mil. lei, fiind în creștere cu 36,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Partea de cheltuieli și active nefinanciare a fost executată în sumă de 7 472,9 mil. lei, cu 19,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018.

Legea finanțelor publice locale ar putea fi completată cu un articol nou, care va reglementa auditul public extern al bugetelor locale. Acesta stabilește că autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În cazul emiterii de către Curte a opiniei contrare sau în cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare, conducătorul instituției poartă răspundere conform legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale în scopul îmbunătățirii procesului bugetar și a managementului finanțelor la nivel local.

În primele 4 luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 12 014,2 mil. lei, inclusiv 11 894,0 mil. lei venituri generale și colectate și 120,2 mil. lei — veniturile proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, potrivit informației publicate de Ministerul Finanțelor, comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile sunt mai mari cu 8,6% ca urmare a creșterii veniturilor generale și colectate cu 8,4% și veniturilor proiectelor finanțate din surse externe — cu 34,2 %.

Clienții întreprinderilor specializate, în unele cazuri, transferă către acestea elemente de imobilizări corporale în schimbul conectării la rețele și furnizării continue a apei, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale. În cele mai dese cazuri, imobilizările corporale sunt transmise gratuit în baza unor prevederi legale.  Situația ce ține de transferul de active de la clienți către întreprinderile specializate este actuală de zeci de ani.  

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Termenul regenerare exprimă acțiunea de a regenera și rezultatul ei, iar a regenera înseamnă a reface, a face să revină la viață nouă, a se reînnoi. În Regulamentul privind evidența contabilă a plantațiilor viticole în procesul plantării, exploatării și defrișării acestora, aprobat prin Ordinul MF nr. 21 din 24.02.2014 (în continuare - Regulament) găsim termenii cu conținutul său respectiv:   • Plantație viticolă în proces de reconstrucție reprezintă plantația tânără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucție parțială a viilor (realtoire, reformarea butucilor, modificarea densității etc.);

Copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească, precum și tinerii care până la împlinirea vârstei de 18 ani deţineau acest statut vor beneficia de indemnizația unică la absolvirea şcolii de tip internat, cea lunară pentru întreținere și pentru locaţiunea locuinţei, indemnizaţia unică pentru efectuarea cercetărilor, editarea tezei și lucrării de diplomă în ultimul an de studii și de indemnizaţie unică la absolvirea instituţiei de învăţământ. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor pentru unele categorii de copii și tineri.

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie:

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând: