Reprezentanții mediului de afaceri își vor putea apăra drepturile și interesele prin intermediul unui ombudsman, numit de Parlament. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat și propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop crearea instituţiei de ombudsman (avocat) în domeniul activităţii de afaceri.   Potrivit proiectului, ombudsmanul va acorda protecţie şi asistenţă antreprenorilor în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora de către autorităţile publice, organizaţiile şi întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

Situațiile de criză, eșecurile în afaceri și a doua șansă pentru antreprenorii aflați în dificultate au fost temele celui de-al doilea eveniment de dialog cu tema „Facilitarea accesului la a doua șansă”, organizat prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0.   „Pe viitor tot mai mulți antreprenori ar putea ajunge în prag de insolvabilitate ca urmare a efectelor generate de pandemia COVID 19. Astfel, este necesară elaborarea și implementarea unui Program național de suport pentru antreprenorii aflați în situații de criză. În același timp, ODIMM, prin intermediul proiectului DanubeChance2.0, va oferi în continuare suportul necesar antreprenorilor care se află în dificultate”, afirmă Iulia Costin, directorul general ODIMM.

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”,  lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, sunt finanțate 248 afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 154,3 mil. lei. În 9 luni ale anului 2020 au fost creditate 101 de sub-proiecte în valoare de 59,4  mil. lei.

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Băncile, asigurătorii/reasigurătorii, societățile de investiții și organismele de plasament colectiv în valori mobiliare vor putea utiliza ratinguri de credit în scopuri de reglementare doar dacă acestea sunt acordate de agențiile de rating de credit înregistrate și care își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul privind agențiile de rating de credit (Regulament).   Prevederea este inclusă în Regulamentul elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) publicat vineri, 11 decembrie 2020, în „Monitorul oficial”. Hotărârea privind aprobarea Regulamentului va intra în vigoare din 1 ianuarie 2021.  

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Termenul-limită de adoptare a deciziilor cu privire la repartizarea dividendelor de către întreprinderile de stat și municipale este 30 aprilie, iar de achitare a dividendelor de către acestea este data de 30 iunie. Amintim contribuabililor vizați unele aspecte ce țin de perfectarea dărilor de seamă.

Documentarea, repartizarea și deducerea cheltuielilor privind alimentarea automobilelor cu motor electric și/sau hibrid, nefiind expres stipulate în legislația națională ce reglementează evidența contabilă, continuă să provoace întrebări agenților economici. Astăzi venim cu unele precizări ce țin de aspectele indicate supra.   Aici reiterăm normele legale ce reglementează ținerea evidenței contabile. Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în RM.  

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Din 1 ianuarie 2021, toate autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale1 vot raporta Serviciului Fiscal de Stat informația referitoare la amenzile aplicate în conformitate cu Instrucțiunea cu privire la procedura de furnizare a informației privind amenzile contravenționale. Documentul este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.746 din 7 octombrie 2020 și publicat în „Monitorul Oficial” din 16 octombrie curent.   Elaborarea și aprobarea Instrucțiunii a fost condiționată de necesitatea asigurării evidenței analitice conforme a calculării și achitării amenzilor contravenționale și urmăririi plenitudinii încasării și raportării acestora.

Prima parte Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprinde următoarele etape:1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală a elementelor contabile, întocmirea înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung, care se reflectă în bilanţ în componenţa activelor circulante și respectiv a datoriilor curente;2) completarea formularelor situaţiilor financiare;3) întocmirea notei explicative la situaţiile financiare;4) aprobarea, semnarea și prezentarea situaţiilor financiare;5) reformarea bilanţului.

Este obligat administratorul societăţii cu răspundere limitată, întreprinderii individuale (inclusiv GȚ) la care este și unicul fondator, să-şi stabilească salariu?   Conform art. 176 alin. (6) Cod civil, raporturilor juridice dintre persoana juridică și administrator li se aplică dispozițiile legale cu privire la reprezentare și mandat, dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

În cadrul ședinței Executivului din 18 noiembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal. Documentul stabilește condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale, care se acordă o singură dată pe an prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).   Potrivit proiectului, plățile directe per cap de animal se vor acorda deținătorilor de bovine, ovine și caprine. Astfel, alocarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de animal se va stabili în funcţie de specia și categoria animalului, variind între 300 lei per animal (caprine) și 7000 mii lei per animal (bovine).

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

În implementarea mecanismului de subvenționare a creării locurilor de muncă au fost identificate o serie de carențe. În scopul eliminării acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) propune excluderea limitei de vârstă pentru bărbați și femei ca subiecți ai subvenției, micșorarea pragului minim de locuri de muncă create de la 100 la 50 persoane, extinderea activităților economice, inclusiv din sectorul turismului, pentru care agenții economici pot beneficia de subvenție la crearea locurilor noi de muncă în vederea susținerii domeniilor prioritare ale economiei naționale.  

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art. 175 numai dacă acesta nu are restanţe.         Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hârtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.      

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru reprezintă unul din partenerii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în realizarea Evaluării lacunelor legislative în domeniul insolvabilității în Moldova și Vă îndemnăm să participați în acest sondaj, precum și să rugați partenerii Dvs să completeze chestionarul, pentru a obține date solide și complete ce ar permite identificarea clară a lacunelor și formularea de propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ în domeniul insolvabilității și restructurării companiilor.   BERD, prin intermediul programului de Tranziție legală, a demarat Evaluarea lacunelor legislative în domeniul insolvabilității în cele 38 de state în care își desfășoară proiectele. Scopul exercițiului este de a identifica lacunele în legislațiile naționale din domeniul insolvabilității, iar concluziile vor reprezenta un instrument funcțional pentru guverne în procesul de reevaluare a legilor.

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.