SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

O persoană juridică rezidentă achiziționează servicii de transport internațional de la un nerezident (rezident al României).  Urmează a fi impozitate aceste venituri în Republica Moldova? Ce dări de seamă fiscale urmează a fi prezentate?    În conformitate cu prevederile art.70 din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Mijloacele financiare prevăzute pentru submăsura Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură se utilizează la subvenţionarea primelor de asigurare stabilite în baza contractelor de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură, încheiate în modul stabilit de Legea nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură. Cererea de acordare a subvenției se depune de asigurator până la data de 15 decembrie, iar în cazul asigurării culturilor de câmp de primăvară – până la 15 iunie.   Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune spre consultare publică proiectul de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Standardelor naţionale de audit intern (SNAI). Acestea sunt elaborate în baza Standardelor Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern și includ cerințele de bază pentru practica profesională și pentru evaluarea eficacității auditului intern, care se aplică la nivel organizațional și individual, precum și note privind interpretarea rezultatelor. SNAI conține două categorii fundamentale: standarde de calificare și standarde de performanță.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În perioada 15 mai – 15 decembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale va efectua scanarea informației din carnetele de muncă, scopul fiind completarea conturilor personale de asigurări sociale ale angajaţilor cu informația privind stagiul de muncă realizat până la 1 ianuarie 1999. Acţiunea va fi realizată drept rezultat al aprobării proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007. Amintim că prin modificarea Legii nr.123 din 7 iulie 2017 au fost introduse modificări şi la Codul muncii, fiind excluse toate normele referitoare la carnetul de muncă. Conform modificărilor, CNAS şi CNAM urmau să aducă actele sale normative în concordanţă cu noile prevederi.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat, prin Ordinul nr. 159 din 1 martie 2021, modelul legitimaţiei de serviciu a inspectorului de muncă. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 martie curent.   Pe reversul legitimației este înscris un extras din Legea nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii (art.8), ce se referă la drepturile inspectorului. Astfel, inspectorul în exerciţiul funcţiunii, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept: să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

Numărul membrilor Consiliului CTIF va fi stabilit prin ordinul Ministrului Finanţelor. Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de guvern pentru modificarea pct.11 din anexa nr.1 la Hotărârea nr. 125/2018 cu privire la Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”. În momentul de faţă, Hotărârea nr.125/2018 stabilește expres numărul de membri ai Consiliului – 5 persoane, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat şi ai Serviciului Vamal.

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Orice daune cauzate  în procesul realizării funcţiilor de control,  afectarea funcţionării normale şi/sau întreprinderea măsurilor ce vor conduce la suspendarea completă sau temporară a activităţii persoanei supuse controlului, cu excepţia cazurilor de încălcări foarte grave, în sensul Legii nr.131/2012, care necesită aplicarea măsurilor restrictive corespunzătoare, vor fi reparate din contul organului de control şi/sau colaboratorii acestuia.   Parlamentul a aprobat în a doua lectură, cu 65 de voturi, modificările și completările la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.  

Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

Contabilitatea nu are hotare. Fiind una din cele mai importante activități ce asigură buna funcționare a unei societăți la general, contabilitatea este ca un cerc în care se rotesc zi de zi cifre de afaceri, planuri de activitate, active, fluxuri de informații și operații, sinteze și o mulțime de alte lucruri importante, fără de care nu poate exista o economie. Profesia este una dintre cele mai responsabile, complexe și dificile, dar ei, contabilii, demonstrează că pot face față tuturor provocărilor.

În scopul uniformizării procesului de angajare a personalului Centrelor de Tineret, precum și de reglementare a cadrului intern de organizare a activității acestora, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, drept răspuns la solicitările autorităților publice locale aflate în procesul de implementare al Programului de Dezvoltare a Centrelor de Tineret 2022, a elaborat și propune spre consultare publică un set de acte normative:• Regulamentul privind angajarea prin concurs a șefului Centrului de tineret;• Regulamentul intern-cadru al Centrului de tineret;

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).