Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Proiectul modificărilor la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 95/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitului pe venit reținut din aceste plăți” și Modul de completare a acesteia (OMF nr. 95/2020), a fost înaintat pentru consultări publice.   Astfel, inițiativa lansată propune ca în Anexa nr.1 la OMF nr. 95/2020 (Forma IALS21), textul din col. 7 „Numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare” să fie substituit cu textul „Codul țării al cărei cetățean este beneficiarul plății”.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

29.1.3.5.6 Care este costul de intrare a mijloacelor fixe procurate? 29.2.3.61 Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii?

În cazul în care un operator economic participant la procedurile de achiziții publice vor comite abateri profesionale pe parcursul executării contractului de achiziție publică care face inutilă prestația, imposibilă utilizarea bunului conform destinației sau lucrării executate demonstrate de autoritatea contractantă, nu va asigura îndeplinirea obligațiilor contractuale, calitatea livrării prevăzută în contract, nu va respecta termenii de livrare stabiliți, acesta va fi inclus în Lista de interdicție a operatorilor economici (Listă).    Alte motive de limitare a dreptului operatorului de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sau acordurilor-cadru, inclusiv a achizițiilor publice de valoare mică, pentru o perioadă de trei ani sunt

Prin încheierea unei Judecătorii raionale, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de custodele masei succesorale S., cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale, rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. Prin hotărârea aceleiași instanțe, a fost constatată incapacitatea de plată a masei succesorale și s-a intentat procesul de insolvabilitate a masei succesorale rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. În calitate de administrator al insolvabilității masei succesorale, a fost desemnat administratorul autorizat. În cadrul procedurii de insolvabilitate, urmează a fi valorificate bunuri, pentru care administratorul insolvabilității trebuie să elibereze facturi fiscale.

Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

Noțiunea de garanție financiară pentru credite stabilită în Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii va fi ajustată în scopul acordării posibilității implementării unui nou mecanism de garantare a creditelor. Amintim, garanțiile sunt  emise de către Fondul de Garantare a Creditelor1 pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionat de ODIMM.   Astfel, dacă la momentul de față garanția financiară este definită drept angajament în formă scrisă față de o instituție financiară asumat de către o altă instituție care gestionează fonduri de garantare a creditelor, întru asigurarea cu gaj suficient în proporție și în termene stabilite a creditelor/împrumuturilor

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul civil al Republicii Moldova la 01.03.2019 (CC), s-a schimbat şi modul de formare a pachetelor de servicii de călătorie. Pentru a fi mai expliciți în comentarea modificărilor efectuate, o să facem trimiteri la legislația turistică sectorială, care în momentul de față este în vigoare, dar care necesită a fi ajustată conform normelor operate în CC.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea sindicatelor nr.1129/2000 prin noțiunea „sindicate” se subînțelege asociații din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale ale membrilor lor. 

Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2050 controale, dintre care 1394 – în domeniul raporturilor de muncă, 615 – privind securitatea și sănătatea în muncă și 41 – mixte la unitățile cu un număr de 102,7 mii salariaţi.    Din numărul total de controale efectuate, 1614 au fost planificate (392 – în sectorul public și 1222 – în sectorul privat) şi 436 inopinate (inclusiv 152 în sectorul public și 284 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 1009 controale, iar 1041 – din oficiu.

Articolul 216 alin. (1) din Codul muncii, prevede că angajatorul are dreptul să încheie un contract de ucenicie cu persoana care este în căutarea unui loc de muncă şi care nu are o calificare profesională. Contractul de ucenicie, încheiat în formă scrisă, este un contract de drept civil şi se reglementează de Codul civil şi de alte acte normative.

Care este regimul de impozitare a  indemnizațiilor acordate membrilor Consiliilor  de administrare pentru participarea la ședințele  de lucru? Constituie bază de calcul al primelor de  asigurare obligatorie de asistență medicală? Are  dreptul persoana la utilizarea scutirilor personale?  Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă Forma IPC și IALS? Indemnizațiile pentru participarea la ședințele Consiliului nu sunt specificate ca surse de venit  neimpozabile la art. 20 din Codul fiscal (CF).

Primăria Chișinău propune pentru consultări publice proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiari de ajutor financiar vor fi stabilite persoanele defavorizate cu trai permanent în municipiu, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 3000 lei și, ca excepție, familiile tinere, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 5000 lei per persoană.

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

Agentul economic rezident vinde o parte din capitalul social deținut într-o companie aflată în afara Republicii Moldova. În acest caz apare obligativitatea de a asigura repatrierea mijloacelor bănești rezultate în urma tranzacției respective și care este termenul de repatriere?   Art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe stabilește că, în cazul altor tranzacții economice externe care nu sunt specificate expres la articolul dat,

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.