La întreprindere sunt angajate două persoane prin cumul, iar fondatorul nu activează în cadrul acesteia. A fost calculată și achitată taxa pentru amenajarea teritoriului și, totodată, prezentată darea de seamă TL13 pe toate trimestrele anului 2018 doar pentru o persoană – fondatorul întreprinderii. Mai târziu, s-a constatat că, începând cu anul 2018, pentru fondator nu se mai calculează taxa pentru amenajarea teritoriului. Cum urmează a se proceda pentru a corecta situația?

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, persoanele fizice-cetățeni au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la data de 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că, data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației aferentă anului 2021 este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 03 mai 2022. Pentru persoanele fizice, creşterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Potrivit Codului fiscal, active de capital constituie:

36.2.2 Apare sau nu obligația de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurare socială în privința unui cetățean străin angajat în baza unui contract individual de muncă încheiat cu o întreprindere cu investiții străine din Republica Moldova?

În primul rând, atenționăm faptul că la data de 31 mai 2025 survine termenul limită pentru raportarea către SFS a informației cu privire la conturile financiare, aferentă anului 2024, de către instituțiile financiare raportoare. Detalii în acest articol. Regulamentul cu privire la schimbul automat de informații privind conturile financiare

La  8 octombrie 2021 a intrat în vigoare Ordinul  Ministerului Finanțelor nr.119 din 30 septembrie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor,  prin  care sunt operate modificări în Ordinul nr. 95/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitului pe venit reținut din aceste plăți” și Modul de completare a acesteia (în continuare – Ordinul nr.95/2020).   Modificările au fost efectuate în vederea executării Legii nr. 248/2020

Entitatea, în al cărei capital social nu există cota statului, dispune de două terenuri agricole cu suprafața de 3 ha fiecare cu plantații perene (livezi). Terenul nr. 1 cu livada respectivă aparține entității cu drept de proprietate. Costul de intrare a livezii constituie 983 500 lei, amortizarea acumulată – 594 700 lei

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din țara noastră vor putea aplica la un nou instrument de finanțare – garanția de portofoliu de credite, emisă de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC). Acesta este gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   În Monitorul Oficial din 20 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 79 din 31 martie 2022 prin care a fost modificată Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.  

Este în drept întreprinderea să încaseze de la gospodăria țărănească (persoană fizică) plăți în numerar în sumă ce depășește 10000 de lei, ținând cont de prevederile art. 6 din Legea nr. 845/1992?   Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul: - să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu depășește 10 000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100 000 de lei lunar;

Pct.5 al Standardului Național de Contabilitate „Contracte de leasing”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013 stabilește că contractul de leasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul standardului noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).   Astfel, pentru contabilizarea operațiunilor de arendă se aplică regulile SNC menționat, pct.10 al căruia prevede că, contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.  

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal se aplică în cazul transmiterii către un alt stat, pe orice suport sau mijloc, a datelor cu caracter personal care constituie obiectul prelucrărilor sau care sunt colectate în scopul de a fi supuse prelucrării. Este necesar de menționat faptul că datele cu caracter personal destinate transmiterii către un alt stat sunt protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare – Lege). Conform art. 32 alin. (3) din Lege, transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrări sau care urmează să fie prelucrate după transmitere poate avea loc doar cu autorizarea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP),

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

  În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

În cazul în care asociația obștească suportă cheltuieli care nu pot fi confirmate documentar (nu există nici bonul fiscal, nici factura), cum vor fi calificate aceste cheltuieli? Vor fi calificate drept fiind utilizate contrar destinației? Urmează a fi aplicat impozit pe venit?

Angajatorul unei companii a încheiat un contract de asigurare benevolă de accidente de muncă a angajaților conform listei aprobate de către acesta. Va constitui această primă de asigurare drept facilitate impozabilă acordată de către angajator în folosul angajaților? Se admit spre deducere cheltuielile date? Totodată, în cazul în care angajatul va primi o despăgubire de asigurare ca rezultat al producerii unui accident de muncă, aceasta va fi calificată drept sursă de venit ce urmează a fi declarată?

Contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2023 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Cine are obligația de a prezenta Declarația (Forma CET18)?