Recent, la Batumi, Georgia, s-a desfășurat un training regional de cinci zile privind standardele internaționale de contabilitate în sectorul public (IPSAS), la care a participat un grup de formatori în domeniul finanțelor publice delegați de Ministerul Finanțelor, inclusiv două persoane din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). La training au luat parte și formatori din Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia și Ucraina. Training-ul a avut loc în cadrul Programului regional al Uniunii Europene și Băncii Mondiale (BM) în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul public PULSAR. Evenimentul a fost organizat de Asociația Contabililor Certificați Asociați în colaborare cu Centrul de reforme al raportării financiare din cadrul BM, cu sprijinul Academiei Ministerului de Finanțe al Georgiei.

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

În cadrul ședinței Guvernului a fost aprobat avizul la proiectul de lege pentru completarea art. 4 și 5 din Legea Fondului de susținere a populației. Proiectul propune formarea Fondului de susținere a populației și din subsidii de la bugetul de stat pentru finanțarea serviciilor sociale, precum și utilizarea mijloacelor Fondului inclusiv pentru serviciile sociale de care nu dispun autoritățile administrației publice locale de nivelul II și I sau pe care nu este rezonabil economic să le presteze individual.

Bugetele autorităților locale vor primi transferuri cu destinaţie specială în sumă de 1,37 mil. lei şi alte transferuri curente cu destinaţie generală în sumă de 500,8 mii lei. Scopul acestora este acoperirea parțială a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre cu privire la repartizarea și redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Redistribuirile se propun în baza solicitărilor parvenite din cadrul diferitor autorități.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății din 11 martie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 a instituit starea de urgență în RM pentru perioada 17 martie-15 mai 2020. Totodată, potrivit prevederilor art. 132 din CF, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.

Veniturile bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019 sunt aprobate în sumă de 67107,00 mii lei, iar cheltuielile la nivel de 110297,4 mii lei. Deficitul în mărime de 43190,4 mii lei va fi acoperit din soldul mijloacelor acumulate în anul 2018. În Monitorul Oficial din 22 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 46/2019 din 6 martie 2019 privind aprobarea bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019.

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea anexei nr.8 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin acest proiect se propune includerea în Grupul ocupațional „Cultură, tineret și sport (F)” a artiștilor de balet de la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, care ar putea avea clasa de salarizare similar funcției „artist, maestru al scenei” – 58. Proiectul este elaborat cu scopul susținerii și încurajării activității artiștilor din Teatrul de Operă și Balet.

Persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare achită taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător,

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.

Afirmația a fost făcută de ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, la dezbaterile publice pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, organizate ieri de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

Implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, este necesar să se elaboreze toate standardele, iar aprobarea și implementarea acestora să se efectueze treptat, în conformitate cu prioritățile stabilite, asigurând dezvoltarea sistemelor informaționale aferente și instruirea contabililor din sectorul public. Consiliul pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP) va examina și va stabili ordinea și perioada de aprobare și implementare a acestora, se constată în modificările și completările Conceptului și Planului de acțiuni pentru elaborarea SNCSP, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.159.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.