29.1.6.4.1 Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama? Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative adoptate în conformitate cu acesta.    Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal.   Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată.    Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.   În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.    Potrivit alin. (2¹) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:    b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;    c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte;    d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;    e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei;    f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei;    g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.    În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.    Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul de completare a acestora.

Evidența electronică a persoanelor înregistrare cu statut de șomer, precum și a beneficiarilor de ajutor de șomaj va fi realizată prin intermediul Sistemul informațional automatizat „Înregistrare cu statut de șomer (SIA ÎSȘ), care reprezintă o soluție informatică din categoria „Guvern pentru cetățeni” și are ca scop asigurarea necesităților informaționale ale actorilor implicați în procesul de înregistrare cu statut de șomer și stabilire a dreptului la ajutor de șomaj.   În Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 286 din 3 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Conceptului SIA (ÎSȘ) și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea sistemului.

Persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/ sau de obiecte ale regnului vegetal (în continuare – produse din fitotehnie), pentru a fi luate la evidenţă ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), vor depune Cererea de luare la evidenţă a plătitorului la BASS la care vor anexa: a) copia confirmării luării în evidenţă fiscală; b) copia actului de identitate al persoanei care exercită activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie.

Activitățile necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sunt reglementate prin Legea nr. 22/2018.   Aceasta stabilește și prevederea că, în scopul ţinerii evidenţei persoanelor ce prestează aceste activități, întreprinderea înregistrează toți zilierii în Registrul de evidență în pagini distincte, în ordine cronologică. În cazul în care o persoană a activat în cadrul unei întreprinderi agricole la recoltarea roadei doar o zi pe parcursul lunii, este necesar ca acest zilier să fie înregistrat în Registru? Totodată, această persoană este obligată să meargă la Casa teritorială de asigurări sociale pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale, activând doar o zi, iar remunerarea pentru ziua respectivă este de 200 lei?

Unităţile şi persoanele fizice care nu cad sub incidenţa Legii nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali sînt obligate să se înregistreze, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casa Naţională de Asigurări Sociale unde îşi au adresa juridică, amintește CNAS reglementările art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, pentru înregistrare ca plătitori de contribuţii

Astăzi, 29 aprilie 2022, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr.51 din 18 aprilie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.135/2017 și a dărilor de seamă pentru rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Documentul a fost elaborat în scopul ajustării noțiunilor utilizate în textul Ordinului nr.135/2017 cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor IT la cele expuse în Codul fiscal, precum și în vederea corelării modificărilor operate prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce ține de regimul fiscal al rezidenților parcurilor IT.  

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea 251 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) (Legea nr. 251/2025),

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Are obligația de emitere a facturii fiscale executorul judecătoresc la încasarea onorariului?   În conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea prenotată şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat.  

Pe parcursul anului 2021 la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au fost înregistrați peste 37 mii de șomeri noi, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   După mediul de reședință, 66,4% din numărul total de șomeri (24582) provin din mediul rural și 33,6% (12419) din mediul urban. Totodată, ponderea bărbaților înregistrați este de 50,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor – 49,2%. Din totalul șomerilor înregistrați 34,2% s-au aflat pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar cei mai mulți șomeri înregistrați aveau între 16-35 ani.  

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Cerințelor minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive.   Potrivit documentului, angajatorul va fi obligat să asigure elaborarea Documentului privind protecția împotriva exploziilor anterior începerii activității și actualizarea acestuia în cazul în care locul de muncă, echipamentul de lucru sau organizarea activității suferă schimbări semnificative, extinderi sau transformări.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

În prezent, în căutare de noi parteneri de afaceri, agenții economici și persoanele fizice identifică oferte de participare la diferite expoziții și târguri, pentru a-și promova produsele/mărfurile pe piețele internaționale. În consecință, este necesară vămuirea bunurilor fabricate, care trebuie transportate temporar în străinătate sau din străinătate. Desigur, la acest capitol, există și unele probleme asociate cu primirea autorizațiilor de la autoritățile vamale (i), depunerea și perfectarea declarațiilor vamale (ii), precum și constituirea garanțiilor

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Segmentul activității de comerț/prestări servicii on-line este un segment evaluat de către Serviciul Fiscal de Stat cu nivel sporit de risc de neconformare fiscală. Lipsa unui loc fix de desfășurare a activității, prezența numerarului, implicarea în circuitul economic a mai multor subiecți (pagini web) care au un singur beneficiar, sunt principalele motive pentru care segmentul respectiv este mai vulnerabil din punct de vedere al neconformării fiscale, inclusiv prezența fenomenului activității ilicite.

Ministerul Finanțelor propune ajustarea cuantumului deductibil în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 35 de lei  la 45 de lei per angajat/zilier (fără TVA) și a limitei maxime pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor de 45 de lei la 60 de lei per angajat (fără TVA) pentru fiecare zi efectiv lucrată.   În acest sens, a fost elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Anexei nr.1 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament), aprobat prin HG nr.693/2018, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Modificările la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii, operate prin Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost publicat în ediția MO din 15 octombrie. Ordinul a fost emis în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat.   Astfel, restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.