În trimestrul I al anului curent, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a crescut, față de finalul anului 2018, cu 3,5% și a alcătuit 890 de entități. Potrivit aprecierilor date de reprezentanții acestor entități, SIIECAP pe platforma 1C facilitează procesele de lucru ale contabililor la procesarea documentelor primare în format electronic, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor superioare. Principalul avantaj al utilizării SIIECAP pe platforma 1C constă în faptul că acesta permite contabililor să întocmească mai rapid notele contabile și rapoartele financiare în format electronic și să le coordoneze direct cu Ministerul Finanțelor.

Centrul unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat reprezintă o modalitate de comunicare directă și operativă cu beneficiarii principali ai serviciilor autorității fiscale. Linia telefonică gratuită (0 8000 1525) permite eliminarea neclarităților privind determinarea specialistului necesar și numărul potrivit pentru a-l contacta. Pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2021, de către operatorii Centrului unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat au fost recepționate 131 399 apeluri de la contribuabili. Informația detaliată se prezintă conform tabelului.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

Ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, precum și autoritățile publice și organizațiile de stat autonome, subordonate sau înființate de Guvern, vor utiliza, pentru livrarea către persoane fizice și juridice a rezultatelor prestării serviciilor publice, serviciul guvernamental de livrare (MDelivery).   În Monitorul Oficial din 1 aprilie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 180 din 23 martie 2022 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

Revista „monitorul fiscal FISC.md” continuă publicarea explicațiilor extrem de necesare subiecților ce activează în sectorul extractiv. În ediția nr.6(69) ce va apărea de sub tipar în zilele imediat următoare, autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc ne oferă articolul „Contabilitatea costurilor activităților auxiliare și costurilor indirecte de producție la entitățile cu activitate extractivă”.   Potrivit experților, în componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); transportul auto (subcontul 8122); asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123);

Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi este interpretarea eronată a cadrului normativ și abordări neuniforme privind modul de înregistrare în evidența contabilă a rezultatelor reevaluării mijloacelor fixe, precum și determinarea momentului când reevaluarea activului

Importanța turismului în lume este în continuă creștere. Totodată, se constată și o creștere a deplasărilor în interes de serviciu, precum și a contractelor internaționale de încadrare în câmpul de muncă, încheiate de către concetățenii noștri cu companiile străine. Aceste tendințe sunt asociate cu o creștere a numărului

Răspunsul la această întrebare este oferit prin intermediul proiectului eData, care a fost creat  cu scopul de a prezenta informații veridice și actualizate despre persoanele juridice ce activează în cadrul legal al Republicii Moldova. Prioritatea  proiectului se axează pe furnizarea celor mai actuale date de business, precum și instrumente simple online pentru agregarea/comasarea și analiza acestora.

Lucrătorii medicali care evită sau refuză administrarea vaccinului anti-Covid19, nu se vor mai încadra în categoria celor eligibili pentru a beneficia de indemnizația oferită din partea statului în legătură cu expunerea la riscul de îmbolnăvire și, în cazul contaminării, nu vor putea pretinde la acordarea indemnizației unice în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical angajat și vaccinat împotriva COVID – 19, iar urmașii acestora – la acordarea indemnizației unice în mărime de 100 mii lei pentru personalul implicat nemijlocit în activitățile de combatere a COVID -19, care a decedat în urma infectării.  

Sistemul electronic de achiziții publice MTender generează numeroase date publice deschise, al căror potențial nu este încă pe deplin utilizat în Republica Moldova. În acest context, Ministerul Finanțelor, cu suportul partenerilor, va implementa un instrument digital ce va oferi o analiză cuprinzătoare a achizițiilor publice în sistemul MTender, conceptul căruia a fost prezentat astăzi, 28 aprilie, în cadrul evenimentului „Noi abordări asupra monitorizării și auditului achizițiilor publice”.   Sistemul urmează a fi lansat în etapa de testare, devenind funcțional la sfârșitul anului curent și va permite utilizarea datelor deschise în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, oferind posibilitatea de dezvoltare a unor instrumente analitice complexe, ce vor ajuta la evaluarea riscurilor de corupție, precum și la identificarea utilizării ineficiente a surselor financiare.

Comisia pentru Situații Excepționale a decis compensarea diferenței de preț pentru consumatorii casnici și pentru cei non-casnici, în urma noii majorări a tarifelor la gazele naturale.    Astfel, pentru consumatorii non-casnici, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice care procură gaze naturale de la furnizorii de gaze naturale în alte scopuri decât pentru propriile necesități casnice, cu excepția autorităților și instituțiilor publice, Guvernul va compensa primii 500 m³ consumați, cu 100% din diferența dintre prețul reglementat pentru furnizarea gazelor naturale din luna de facturare și prețul respectiv din luna decembrie 2021, după majorarea inițială.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Biroul Național de Statistică (BNS) a finalizat revizuirea chestionarului anchetei structurale anuale (ASA), în conformitate cu cele mai recente cerințe europene privind statistica structurală a întreprinderilor. Actualul chestionar ASA a fost completat cu trei module ce vizează activitatea de comerț, care vor substitui pentru anul de raportare 2021 două cercetări statistice realizate anterior în domeniul statisticii comerțului.   „Ajustarea chestionarului ASA conform cerințelor UE a vizat două aspecte importante: (i) producerea și diseminarea unor statistici compatibile pe plan internațional, în special UE; (ii) optimizarea chestionarelor statistice întru reducerea sarcinii de răspuns asupra mediului de afaceri”, 

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) și e) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi va fi exclusă prevederea potrivit căreia, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.   Parlamentul, în cadrul ședinței din 28 octombrie curent, cu votul a 55 de deputați a aprobat în prima lectură proiectul ce prevede modificarea Legii nr. 845/1992.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Ministerul Finanțelor  și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de împrumut de 70 de milioane euro pentru a atenua impactul COVID19 asupra sănătății și ocupării forței de muncă. Împrumutul este structurat în 2 componente: Sănătate și Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii.