Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în anul 2020 a constituit 8107,5 lei și s-a majorat cu 10,2% în termeni nominali și cu 6,2% în termeni reali față de anul 2019. Conform Raportului lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, salariul mediu lunar brut exprimat în valută străină a constituit circa 410 euro sau $468.   Datele oficiale arată că în sectorul bugetar indicatorul a constituit 7313,8 lei, în creștere cu 6,2% în termeni reali,

În anul 2020 comparativ cu anul precedent producția industrială în capitală s-a micşorat cu 9,8% ca urmare a scăderii în industria prelucrătoare cu 10,8%, iar cifra de afaceri în industrie a fost în scădere cu 7,1%, potrivit publicației Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2020, elaborată de Biroul Național de Statistică.   De asemenea, în anul 2020 entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 19,2 mld. lei, în diminuare cu 0,6% față de anul 2019. Investiţiile în imobilizări corporale au constituit 18,8 mld. lei, fiind în creştere cu 1,5%, iar cele în imobilizări necorporale – 429,6 mil. lei, cu 47,6% mai puțin decât în 2019.

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

Evenimentul cu genericul „Evaluarea situației anului agricol 2021 pentru agricultura din Republica Moldova – perspective de viitor”, la care au participat peste 70 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a RM din sectorul agricol, a avut drept obiectiv analiza provocărilor cu care se confruntă producătorii agricoli și procesatorii, dar și suportul necesar din partea autorităților pentru depășirea acestora.   La dialogul online a fost invitat Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a comunicat participanților despre obiectivele sectoriale ale ministerului și acțiunile prioritare necesare pentru realizarea acestora.

Moldova IT Park a fost recunoscut de Uniunea Internațională de Telecomunicații (UIT) ca fiind una dintre cele mai bune practici mondiale de promovare și dezvoltare a ecosistemului IT. Premiul a fost înmânat în cadrul unui eveniment care a avut loc la Budapesta, Ungaria, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Uniunea Internațională de Telecomunicații a apreciat abordarea complexă în promovarea antreprenoriatului în domeniul tehnologiei informației și dezvoltarea oportunităților de business, capacitatea de a schimba starea lucrurilor în domeniu și potențialul de a crește. În total, UIT a desemnat opt practici mondiale care urmează să fie promovate și în alte țări pentru a susține companiile IT și crearea locurilor de muncă bine plătite.

În trimestrul IV al anului 2020,  forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 877,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV din anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 845,6 mii persoane, mai puțin cu 0,5% față de trimestrul IV 2019. Datele arată că în sectorul agricol au activat 165,4 mii persoane sau 19,6% din total, în timp ce numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 123,5 mii, în creștere comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 1,2%,

Sistemul informațional automatizat ,,Registrul electronic al angajaților" (SIA REA) reprezintă un spațiu informațional unic pentru stocarea înscrierilor referitoare la apariția și modificarea raporturilor de muncă a angajaților, care oferă mecanisme automatizate și eficiente pentru gestionarea și monitorizarea on-line a informației despre persoanele angajate, precum și pentru analiza riscurilor nerespectării legislației, prevede proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modalitatea de ținere a Registrului electronic al angajaților și de utilizare a Sistemului informațional automatizat, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat de astăzi, 8 aprilie 2021.  

Comisia Națională a Pieței Financiare a emis Ordonanța nr. 39/5-O, care a intrat în vigoare la 6 iulie 2021 și prevede dispunerea controlului privind respectarea cerințelor prudențiale, în speță în materie de adecvare la capital și proveniența resurselor financiare atrase de către entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancare autorizate.     Astfel, organizațiile de creditare nebancară  înregistrate în Registrul OCN autorizate vor prezenta, până la data de 15 iulie 2021, la adresa electronică ruslan.balan@cnpf.md și pe suport de hârtie, informația privind sursele atrase (împrumuturi/credite/investiții)

Ministerul Finanțelor a elaborat și aprobat Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul 2020, care are ca scop prezentarea imaginii generale privitor la activitatea de audit intern și funcționalitatea sistemului de control intern managerial în sectorul public.   Totodată, rolul Raportului este de a oferi Guvernului o imagine de ansamblu privind starea de lucruri a reformei controlului financiar public intern (CFPI), cuprinzând controlul intern managerial și auditul intern.

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Din 1 iulie 2019, potrivit art.5 (alin.4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale achită toate tipurile de indemnizații din mijloacele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, începând cu a șasea zi calendaristică, și angajaților parcurilor IT, după metoda venitului asigurat declarat în ultimele 12 luni, care se regăsesc în contul persoanei asigurate. Respectiv, angajatorii care au aderat la parcurile IT achită, ca și ceilalți, indemnizația doar pentru primele cinci zile din mijloacele angajatorului.

În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

În anul 2018 economia Republicii Moldova a crescut cu 4%. Informația a fost oferită de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul unui briefing desfășurat astăzi, 17 decembrie, în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele înregistrate de minister în anul 2018. Potrivit ministrului, activitatea investițională s-a intensificat în perioada ianuarie – septembrie 2018, volumul investițiilor fiind în creștere cu 13,5% comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent și constituie, per total, 12,9 mld. lei.

Cel mai mare salariu maxim oferit de agenții economici din țară este de 30 mii lei și este propus pentru ocuparea funcției vacante de diriginte de șantier, potrivit Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).   În top urmează salariul de 27 mii lei oferit pentru poziția vacantă de mecanic-șef, dar și salarii de 25 mii lei pentru funcția de maistru și manager proiect.

(29.1.3.1.39) ONC a făcut o tombolă de vouchere printre clienții săi persoane fizice, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile? (37.41) Care este valoarea maximă a creditului pentru agenții economici rezidenți ai parcurilor IT, în raport cu care poate fi realizat dreptul la subvenționare conform Regulamentului aprobat prin Ordinul nr.66 din 20 mai 2020?

După schimbarea regimului de impozitare a tichetelor de masă, care va fi regimul de impozitare al acestora în cazul în care tichetele vor fi acordate salariaţilor rezidenților parcurilor IT cu valoare mai mare de 45 lei? Prin Legea nr.122 din 16 august 2019 a fost modificat regimul de impozitare a tichetelor de masă. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, cu modificările operate prin Legea nr. 122/2019 (prevederile vor fi puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2020), valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (datorate de angajator şi angajat) şi impozit pe venit din salariu.

În scopul atenuării efectelor măsurilor de restricție aplicate pe perioada pandemiei de COVID-19 asupra activității economice, prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 (în continuare – HG nr. 316/2021), prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 5 noiembrie 2021 au fost instituite un set de măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților sub forma acordării din bugetul de stat a:   1) indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (anexa nr. 1 la HG nr. 316/2021);

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Parlamentul a votat ieri, 6 februarie curent, în prima lectură proiectul de lege privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Documentul reglementează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție aplicate de către entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele respective. Gabriela Cunev, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, susține că scopul principal al proiectului de lege este asigurarea transparentizării procesului achizițiilor publice efectuate de către entitățile din sectorul utilităților, precum și alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene.

În articol vor fi examinate aspectele ce țin de perfecționarea documentelor în colectarea ouălor și determinarea adaosului greutății vii a păsărilor, luând în considerare documentele primare și centralizatoare care ar asigura managementul de top cu informațiile necesare în luarea deciziilor referitor la: