Potrivit legislației fiscale, orice dare de seamă fiscală trebuie să conțină, de regulă, un șir de informații obligatorii, care sunt enumerate la art. 187 alin. (3) din Codul fiscal (CF). Deși nu se regăsește expres în cuprinsul normei prenotate, unul din cele mai frecvent întâlnite

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Una din etapele de bază la construcția clădirilor cu mai multe etaje o reprezintă instalarea suporturilor de metal care servesc în calitate de piloni necesari pentru edificarea acestora. Suporturile de metal poartă denumirea de popi metalici sau popi planșeu. Potrivit DEX-ului popii reprezintă stâlpi, bârne, pari, prăjini etc. cu diversă utilizare mai des ca element de susținere sau sprijin.

Persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător achită impozitul pe bunurile imobiliare la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, după cum urmează: - în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent;

Persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător legată de extracția resurselor minerale urmează să achite în buget anumite taxe, tipurile, cotele, modul de calculare și achitare, precum și înlesnirile la aplicarea acestora fiind stabilite în titlul VIII al CF „Taxele pentru resursele naturale”.   În articolul „Calculul și contabilizarea taxelor pentru resursele minerale” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care este semnat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, autorii, în baza exemplelor concrete, se expun și cu privire la: Termenele de achitare a taxelor şi prezentare a dărilor de seamă;

În „MO” din 21 martie anul curent a fost publicată Legea nr. 40 din 03.03.2023 pentru modificarea unor acte normative care are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023) și vine să îmbunătățească cadrul legal în vederea aplicării uniforme a unor norme pe întreg teritoriul țării și să aducă claritate în unele aspecte.

Poate fi utilizată scutirea pentru persoanele întreținute concomitent de către ambii părinți, în cazul în care unul din părinți este cetățean străin, însă întrunește cel puțin una din condițiile stabilite la art. 5 pct. 5 din Codul fiscal, fiind calificat drept rezident al Republicii Moldova în scopuri fiscale?

O companie are un website pe care este prezentat și promovat sortimentul mărfurilor propuse cumpărătorilor. Website-ul nu oferă posibilitatea de a efectua vânzări, nu asigură efectuarea plăţilor online, ci doar vizualizarea produselor și plasarea comenzilor. În asemenea circumstanțe site-ul este sau nu considerat magazin online, pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei de comerţ?

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 30 noiembrie proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative, care este elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și conține modificări la Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, dar și în Codul fiscal.

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Mâine, 1 aprilie, va fi publicat proiectul hotărârii de Guvern ce vine cu măsuri de susținere a producătorilor agricoli, decizia urmând a fi aprobată la următoarea ședință a Cabinetului de miniștri. Aceasta conține prevederi de majorare a Fondului de subvenționare în agricultură cu 650 mil. lei (până la 1,75 mld. lei), modificarea formulei de acordare a ajutoarelor din partea statului pentru producătorii autohtoni, extinderea ariei de intervenție a subvențiilor.  Declarația aparține prim-ministrei RM Natalia Gavrilița și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.   Astfel, este anunțată compensarea:

Primarii vor beneficia de prioritate în procesul audienței la conducătorii instituțiilor publice. Pe agenda ședinței comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară a fost inclus proiectul de lege ce propune modificarea Legii nr. 28/2006 privind administrația publică locală și are drept scop impulsionarea procesului de soluționare a problemelor comunităților locale.   Astfel, se propune ca primarul, pentru a soluționa problemele legate de interesele localității (sat/comună/oraș/municipiu) să beneficieze de dreptul de a fi primit în audiență în mod prioritar, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, de conducătorii și angajații insituțiilor publice.

Autoritățile intenționează să adopte un cadru juridic unitar pentru reglementarea demolării construcțiilor neautorizate și defrișării arborilor, ce va asigura desfășurarea acestor proceduri în conformitate cu reguli transparente și va exclude abordările diferențiate în acest domeniu.   Executivul a votat în ședința de ieri, 1 iunie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, ce stabilește competențele, condițiile și modul de executare a respectivelor lucrări, evaluarea cheltuielilor necesare pentru executarea acestora și criteriile de recuperare a cheltuielilor din contul contravenienților,

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă din regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și pe îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională sunt obiectivele incluse în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022-2028, examinat de Executiv în ședința din 26 ianuarie curent.   Strategia prevede o serie de măsuri, printre care: consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni;

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Serviciile de ghidaj turistic (2.49), cele de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale și de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale) (2.50), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de până la 20 de persoane) (2.51) vor putea fi prestate în baza patentei de întreprinzător.   Astăzi, 26 iunie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.91 pentru modificarea unor acte normative, prin care sunt operate modificări în cinci Legi, inclusiv în Legea nr. 93/1998  cu privire la patenta de întreprinzător.