La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.

Ca urmare a modificărilor efectuate în Codul fiscal (CF) prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), conform art. 21 alin. (6) din CF, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.

Sunt pasibile repatrierii împrumuturile/creditele acordate agenților economici nerezidenți în scopul efectuării în străinătate a operațiunilor aferente investițiilor directe? Este în drept agentul economic să schimbe destinația mijloacelor bănești din investiții directe în împrumuturi de mijloace bănești?

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Una din etapele de bază la construcția clădirilor cu mai multe etaje o reprezintă instalarea suporturilor de metal care servesc în calitate de piloni necesari pentru edificarea acestora. Suporturile de metal poartă denumirea de popi metalici sau popi planșeu. Potrivit DEX-ului popii reprezintă stâlpi, bârne, pari, prăjini etc. cu diversă utilizare mai des ca element de susținere sau sprijin.

Bunurile imobiliare care nu sunt evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (în continuare - Lege).

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 30 noiembrie proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative, care este elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și conține modificări la Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, dar și în Codul fiscal.

Mâine, 1 aprilie, va fi publicat proiectul hotărârii de Guvern ce vine cu măsuri de susținere a producătorilor agricoli, decizia urmând a fi aprobată la următoarea ședință a Cabinetului de miniștri. Aceasta conține prevederi de majorare a Fondului de subvenționare în agricultură cu 650 mil. lei (până la 1,75 mld. lei), modificarea formulei de acordare a ajutoarelor din partea statului pentru producătorii autohtoni, extinderea ariei de intervenție a subvențiilor.  Declarația aparține prim-ministrei RM Natalia Gavrilița și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.   Astfel, este anunțată compensarea:

Primarii vor beneficia de prioritate în procesul audienței la conducătorii instituțiilor publice. Pe agenda ședinței comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară a fost inclus proiectul de lege ce propune modificarea Legii nr. 28/2006 privind administrația publică locală și are drept scop impulsionarea procesului de soluționare a problemelor comunităților locale.   Astfel, se propune ca primarul, pentru a soluționa problemele legate de interesele localității (sat/comună/oraș/municipiu) să beneficieze de dreptul de a fi primit în audiență în mod prioritar, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, de conducătorii și angajații insituțiilor publice.

Apare obligativitatea depunerii notificării privind inițierea activității de comerț de către administratorii piețelor? Sunt în drept autoritățile administrației publice locale să stabilească pe teritoriul administrat taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii pentru piețe?

Prin ordinul Ministrului finanțelor nr.60 din 29 mai 2024, publicat în Monitorul Oficial 241-244, astăzi, 7 iunie, a fost aprobat formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională conform capitolului 101 din Codul fiscal - forma DAP24

În „MO” din 21 martie anul curent a fost publicată Legea nr. 40 din 03.03.2023 pentru modificarea unor acte normative care are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023) și vine să îmbunătățească cadrul legal în vederea aplicării uniforme a unor norme pe întreg teritoriul țării și să aducă claritate în unele aspecte.

Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă din regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și pe îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională sunt obiectivele incluse în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022-2028, examinat de Executiv în ședința din 26 ianuarie curent.   Strategia prevede o serie de măsuri, printre care: consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni;

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Autoritățile intenționează să adopte un cadru juridic unitar pentru reglementarea demolării construcțiilor neautorizate și defrișării arborilor, ce va asigura desfășurarea acestor proceduri în conformitate cu reguli transparente și va exclude abordările diferențiate în acest domeniu.   Executivul a votat în ședința de ieri, 1 iunie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, ce stabilește competențele, condițiile și modul de executare a respectivelor lucrări, evaluarea cheltuielilor necesare pentru executarea acestora și criteriile de recuperare a cheltuielilor din contul contravenienților,

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Începând cu 1 ianuarie 2026, Codul fiscal al Republicii Moldova se completează cu Capitolul 104 „Regimul fiscal al antreprenorilor independenți”, introdus prin Legea nr. 228/2025 pentru modificarea unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice).