Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul modificării Hotărârii Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

În primele patru luni ale anului curent în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri proprii în sumă de 1,542 mld. lei, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Potrivit datelor, acumulările au depășit cu circa 257 mil. lei sau cu 20% veniturile din perioada similară a anului precedent. Cele mai multe venituri provin din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu, care au fost de peste 1,435 mld. lei sau cu circa 248 mil. lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Ce sancțiuni se aplică contribuabililor (persoane juridice sau fizice care desfășoară activitate de întreprinzător) pentru diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate în cote procentuale, luând în considerație modificările legislației?

Compania rezidentă a Republicii Moldova achită în anul curent fondatorului său, rezident al Ucrainei, dividende aferente profitului nerepartizat obţinut în anul 2017. Ce regim fiscal va fi aplicat dividendelor în cauză, dacă fondatorul a transmis, prin contract de usufruct, dreptul asupra ridicării acestora unei persoane fizice rezidente a Republicii Moldova?

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Rezidenții parcurilor IT se confruntă cu o serie de probleme de ordin fiscal și de ținere a evidenței contabile. Soluții pentru unele dintre acestea au fost propuse în cadrul seminarului intitulat ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT", organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști în colaborare cu ATA Consult SRL, fiind oferite de inspectorul principal din cadrul Direcției metodologia impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat, Irina Trocin. Un aspect care necesită claritate pentru rezidenții parcului IT este dacă angajații aflați în concediu din cont propriu pe parcursul unei luni calendaristice complete sunt incluși în numărul de personal la determinarea impozitului unic.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un Quiz matriceal. Știați că... Pe lângă biserica Old-North din Boston, Massachusetts, SUA, s-a deschis un magazin ce comercializează o varietate destul de largă de produse? Unul dintre produsele comercializate, ceaiul, este scutit de taxe și acest fapt se datorează evenimentului denumit „Partida de ceai de la Boston” din 16 decembrie 1773, în cadrul căreia s-a pledat pentru diminuarea impozitelor excesive, de la care a pornit, de fapt, Revoluţia americană. Ulterior, această mișcare a dus la apariţia celui de-al treilea partid în SUA (pe lângă republicani și democraţi) denumit „The Tea Party”, principalul motto al căruia este diminuarea taxelor și impozitelor.

1. (7.2.4.2) Care cota a taxei pentru apă urmează a fi aplicată la extragerea apei cu scop de producere a băuturilor răcoritoare cu adaos de sirop, dacă agentul economic, în posesia căruia este o sondă, de sine stătător, extrage apa potabilă, produce și îmbuteliază apă și băuturi răcoritoare? 2. (6.6.2.14) Apare obligația de a depune în adresa APL în domeniul comerțului a Notificării privind inițierea activităţii de comerţ și, ca urmare, apare sau nu în calitate de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, agentul economic, care deține un ,,centru comercial”, spațiile căruia se transmit sub forma de locațiune altor agenți economici, luînd în considerație faptul că activitatea desfășurată corespunde codului activității 68.20 conform CAEM ?

În conformitate cu prevederile lit. c) alin. (2) art. 83 din Codul fiscal (CF), organizațiile necomerciale sunt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit utilizând formularul ONG17.

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Situația I Este în drept Societatea cu răspundere limitată să distribuie preliminar profitul anului de gestiune asociaților săi? Care este corectitudinea achitării prealabile a impozitului pe venit în cazul repartizării dividendelor? Ce obligații fiscale apar în cazul dat?

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor – persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoane fizice care desfășoară activitate independentă, care sunt obligați să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit, că termenul de depunere a acesteia expiră la data de 25 martie. Această obligație este stipulată de art. 83 alin. 4 din Codul Fiscal al Republicii Moldova. Pentru persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, impozitul pe venit se aplică aferent venitului obținut de aceștia din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova (cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul).

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.