Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Agenții economici care activează în regim duty-free, ale căror obiecte sunt amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea să nu mai beneficieze de facilitățile fiscale și vamale. În Parlament este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Codul vamal și Codul fiscal, prin care se introduce mențiunea expresă că mărfurile comercializate de către magazinele, barurile și restaurantele duty-free vor fi scutite de achitarea TVA-ului și accizei doar în cazul celor amplasate la ieșirea din țară.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Eliberarea certificatelor valorice cadou, potrivit art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii, acestea fiind utilizate în calitate de confirmare a plății (integrală sau parțială), efectuată anticipat (în avans) pentru livrarea ulterioară de mărfuri/servicii. Totodată, conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8).

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 10¹, 10² şi 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.  

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

(29.2.5.17) Urmează persoanele fizice de a include în venitul brut și de a declara veniturile din care a fost efectuată reţinerea finală a impozitului pe venit? (29.1.1.21) Cum urmează a fi efectuată achitarea prealabilă a impozitului în cazul repartizării dividendelor pe parcursul anului?

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Regulamentele privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii în vârstă de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică; a indemnizației pentru șomajul tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război și a restricțiilor impuse de starea de urgență în sănătate publică; a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 316 în ședința din 3 noiembrie 2021 (HG nr. 316/2021)  au intrat în vigoare vineri, 5 noiembrie, fiind publicate în MO al RM.

(29.3.1.28) Urmează persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției să rețină un impozit pe venit la sursa de plată din plățile direcționate în folosul persoanei fizice care transmite în locațiune un bun mobil? Apare obligația de a înregistra contractul încheiat la subdiviziunea SFS?

Potrivit pct.4 subpct.7) din Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, (în continuare Regulament), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.76/2020, cererea privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale se examinează în cazul în care solicitantul a prezentat darea de seamă BIJ 17 în care a reflectat impozitul funciar pe terenurile cu destinație agricolă pentru anul 2020.         

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Persoana fizică nerezidentă a desfășurat un trening de dezvoltare personală cu persoane fizice rezidente pe teritoriul Republicii Moldova. Urmează persoana fizică nerezidentă să achite impozitul pe venit și în ce mod? Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În luna august P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” vine cu o nouă ediție a revistei în care punem la dispoziția specialiștilor din domeniul fiscal, contabil, finanțe, asigurări sociale, resurse umane, jurisprudență etc. articole utile și relevante.   În numărului 5 (68) a revistei ce va ieși în curând de sub tipar, propunem articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat de Marina Brihuneț, în care autorul descrie modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord,

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.