Ministerul Economiei propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern, scopul căreia este ajustarea prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT park” în vederea facilitării activității acesteia și eficientizării interacțiunii cu rezidenții parcului. Astfel, se propune ca Administrația să convoace adunarea rezidenților Parcului pentru coordonarea chestiunilor generale privind administrarea acestuia, cu un preaviz expediat prin poșta electronică cu cel puțin 10 zile înainte, care să conțină data, ora, locul şi ordinea de zi a adunării, cu anexarea materialelor pentru ordinea de zi.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Lapte este doar produsul natural, care nu are nici un fel de adaosuri sau extracție, iar laptele crud este cel care nu a fost tratat termic la peste 40 de grade Celsius și nici nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent. Totodată, produse lactate sunt derivate exclusiv din lapte, fiind adăugate unele substanțe necesare fabricației lor, cu condiția ca acestea să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parțiale, a vreunui component al laptelui. Guvernul a aprobat în ședința din 7 martie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate.

Întreprinderile mici și mijlocii vor primi granturi pentru implementarea planurilor de acțiuni de ecologizare privind utilizarea eficientă a resurselor, aplicarea modelelor de producție și consum durabile, introducerea eco-inovațiilor în procesele tehnologice, reducerea și gestionarea deșeurilor, prevenirea poluării și gestionarea resurselor de apă etc. În acest sens se prevede finanțarea nerambursabilă pentru implementarea acțiunilor de ecologizare de valoare mică, care va constitui până la 70% din costul proiectului investițional, dar nu va depăși 200 mii lei. În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 592 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 525-O din 20 noiembrie 2019 referitor la aprobarea Instrucțiunii cu privire la procedura de înregistrare și revocare a înregistrării exportatorilor în/din sistemul exportatorilor înregistrați (REX). Prevederile ordinului vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Instrucţiunea este elaborată în vederea facilitării comerţului extern şi a simplificării procedurii de certificare a originii preferențiale a mărfurilor.

Proiectele investiționale strategice, pentru care urmează a fi încheiate acorduri de investiții, vor corespunde obligatoriu la cel puțin 5 criterii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare, încheiere și de monitorizare a implementării acordurilor de investiții cu privire la proiectele investiționale strategice.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, modificări la Ordinul SFS nr. 1387 din 14 decembrie 2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari. Acestea sunt operate în scopul aducerii prevederilor Ordinului în concordanță cu redacția în vigoare a Codului fiscal (CF). Astfel, în scopul eficientizării administrării contribuabililor mari, reducerii decalajului fiscal şi îmbunătăţirii colectării încasărilor la bugetul public național la bază vor fi puse prevederile art. 133 alin.(2) pct.35) din CF, anterior fiind indicate lit. c), m1) alin.1 ale aceluiași articol, care a fost modificat prin Legea nr.281 din 16 decembrie 2016.

Regulamentul privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate (SFIA) va fi examinat în cadrul ședinței Guvernului din 18 ianuarie curent. Documentul stabilește procedura de emitere de către Serviciul Fiscal de Stat a actului administrativ în vederea soluționării cererii unei persoane fizice sau juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, referitoare la aplicarea legislației fiscale asupra unei situații sau tranzacții viitoare specifice – soluție fiscală individuală anticipată. Astfel, potrivit proiectului Regulamentului, persoana fizică sau persoana juridică care intenționează să solicite Serviciului Fiscal de Stat emiterea unei soluții fiscale anticipate, va trebui să depună o cerere către organul fiscal.

În conformitate cu pct.3) subpct.3) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

Potrivit prevederilor art. 3 pct. 5 din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Codul Contravențional poate fi completat cu un articol (4051) ce va stabili dreptul constatării și examinării unor contravenții de Agenția „Moldsilva”. Proiectul de lege este înregistrat în Parlament. Astfel, contravențiile prevăzute la art. 120-130 (tăierea ilegală sau vătămarea arborilor, încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite etc.), art. 132-137 (darea în exploatare a obiectivelor de producţie fără instalaţiile de prevenire a impactului negativ asupra pădurilor, încălcarea regulilor sanitare în păduri și spaţii verzi etc.) și art. 139-142 (încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor natural protejate de stat, încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, recoltare, transportare şi de export al lemnului etc.) vor putea fi constatate de „Moldsilva”.

Protecţia sănătăţii salariaţilor în caz de boli profesionale şi accidente de muncă – acesta este scopul Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupaţională. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul de lege ce prevede ratificarea acesteia. Potrivit ministerului, ratificarea de către țara noastră a Convenției va contribui la perfecţionarea legislaţiei în domeniu, identificarea şi evaluarea riscurilor de expunere a lucrătorilor la locul de muncă, monitorizarea factorilor de mediu şi a operaţiunilor de producţie care ar putea afecta sănătatea angajaților, organizarea de prim ajutor şi de asistenţă medicală de urgenţă.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Asupra bunurilor imobile care fac obiectul înregistrării primare masive şi pentru care nu există acte ce demonstrează dreptul de proprietate, în registrul bunurilor imobile se va nota posesia de fapt, în baza adeverinţei eliberate de către autoritatea publică locală, contrasemnată de posesor. Dacă, până la înregistrarea posesorului ca proprietar, se prezintă acte de proprietate pe numele altei persoane, posesia se radiază din oficiu, fără a fi necesar acordul celui înscris şi se înregistrează dreptul de proprietate. Reglementarea va permite luarea la evidenţă a tuturor bunurilor din localitate, cât şi perceperea impozitelor de la persoanele care posedă în realitate bunul imobil.