Din alocațiile aprobate pentru asigurarea salarizării în sectorul bugetar ar putea fi repartizate către bugetele locale de nivelul I și II transferuri cu destinație specială în sumă de 137 mil. lei pentru asigurarea achitării salariilor până la finele anului 2021.   În acest sens, Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern privind repartizarea și redistribuirea alocațiilor aprobate în Legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, urmare a procesării declarațiilor CET18 depuse de cetățeni și DAJ17 depuse de către subiecții care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei,  pentru anul 2020 s-a constatat că 34 805 persoane fizice au efectuat desemnări procentuale în sumă totală de 9,7 mil.lei lei. Anul 2021 a fost cel de-al cincilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă.

Constituie sursă de venit impozabilă venitul obținut sub formă de dobânzi de la procurarea valorilor mobiliare de stat (de exemplu, bonuri de trezorerie) condiționate cu termenul de scadență de 182 de zile, și cu achitarea periodică a acestora (semestrială)? Cum urmează a fi onorate obligațiile fiscale în cazul dat? Beneficiarul își onorează obligațiile de sine stătător sau obligația de a reține un impozit la sursa de plată îi revine dealerului primar (banca licențiată)?

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat pe data de 25 noiembrie Nota cu privire la prognoza revizuită a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023. Conform documentului, majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut. Astfel, restricțiile impuse pentru diminuarea răspândirii pandemiei au provocat scăderea consumului final, în special a celui privat, creșterea economică fiind afectată cu circa -15%. Aceasta a fost influențată de descreșterea comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (cu 2,1%), a industriei prelucrătoare (cu 1,7%), transport și depozitare (cu 1,3), construcții (cu 0,9 %) etc. Companiile au diminuat și activitatea investițională, cauza fiind insuficiența mijloacelor financiare.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Societatea cu răspundere limitată (SRL), la decizia adunării generale a asociaților şi conform prevederilor statutului, va putea emite obligațiuni corporative în vederea finanțării activității sale. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 mai proiectul completărilor la Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată elaborat de Ministerul Economiei și se referă la reglementarea dreptului SRL de a emite obligațiuni, în contextul includerii completărilor efectuate la Legea nr.171/2012 privind piața de capital.   Conform proiectului, emisiunea, plasarea, circulația şi anularea obligațiunilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului civil, Legea nr. 171/2012, actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare şi statutul SRL.

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Astfel a numit Prim-ministrul Republicii Moldova proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, care se află în proces de elaborare. Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Guvernul va propune majorarea de salarii și plăți sociale, ținta bugetului pentru anul viitor fiind cetățenii cu venituri mici. Suplimentar, administrația publică locală va beneficia de venituri mai mari, deoarece 100% din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor rămâne în bugetele locale, iar din impozitul pe venit al persoanelor juridice către APL pot fi oferite 50%, scopul fiind independența financiară a acestor autorități.

În sensul art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), valoarea în vamă a mărfurilor importate constituie valoarea de tranzacție, respectiv prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când acestea sunt „vândute pentru export în Republica Moldova”.

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

În concordanță cu art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale.    Potrivit art. 7 alin. (5) din Codul fiscal, întru executarea prevederilor art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe venit stabilit conform cap.71 titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei).

Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase va fi reglementat în Codul fiscal (CF). În cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 7 aprilie în lectura a doua a fost aprobat cu 54 de voturi proiectul de lege ce prevede suplinirea Titlului II al CF cu capitolul 104 (art. 6920-6925), prevederile căruia se vor aplica doar în cazul activităților de comercializare de către persoanele fizice rezidente către agenții economici licențiați a deșeurilor de metale feroase și neferoase pe teritoriul Moldovei. Nomenclatorul de deșeuri de metale care pot fi colectate de subiecții impozabili va fi stabilit de Ministerul Mediului.  

Plățile colectate pentru poluarea medului vor rămâne în bugetul de stat. În ședința de ieri, 20 mai, Guvernul nu a susținut modificarea sistemului de colectare a acestora prin transferarea în bugetele locale. Un grup de deputați a elaborat o inițiativă legislativă, argumentând necesitatea modificărilor în legislație prin faptul că poluarea mediului cu emisiile de la sursele staționare, deversările de poluanți cu ape uzate și depozitarea deșeurilor afectează, în primul rând, ariile unde sunt amplasate obiectele care generează poluarea. Pe de altă parte, Guvernul susține că poluarea nu are au doar caracter local, aceasta afectând și zonele învecinate surselor de poluare.

Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat lansarea începând cu 1 iunie 2023 a unui nou Program guvernamental de suport a antreprenoriatului și stimularea investițiilor inovaționale, întitulat generic Programul ”373” , elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și care va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Întreprinderea neplătitoare de TVA este subiect al impunerii cu regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF. Ținând cont de modificările operate începând cu anul 2020, va include entitatea în obiectul impunerii cu 4% creanțele expirate recuperate?   Agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente. Conform art. 542 din CF, obiect al impunerii pentru aceștia este

În primul semestru al anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) s-au acumulat venituri proprii de circa 2,4 mld. lei, anunță Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Astfel, acestea au depăşit cu circa 378 mil. lei (sau cu 19%) suma înregistrată în perioada similară a anului trecut. Primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au fost de peste 2,3 mld. lei, cu circa 369 mil. lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. De asemenea, primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă au însumat circa 109 mil. lei sau cu 9,5 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018.

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, prim-ministrul Natalia Gavrilița a anunțat că Guvernul a definitivat proiectul de creștere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, circa 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar, la momentul de față pensia minimă fiind de 1188,05 lei. În medie cu 366 lei va crește pensia pentru persoanele cu stagiul complet de cotizare și care au avut până în prezent o pensie mai mică de 2000 de lei. Totodată, 125 mii de persoane cu un stagiu incomplet de cotizare vor beneficia de o creștere a pensiei în medie cu 398 lei. Alocațiile pentru 84 de mii de beneficiari de alocații sociale, mărimea cărora depinde de valoarea pensiei minime, vor crește în medie cu 450 de lei.

Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS) până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.