La 5 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 a fost publicată Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (în continuare — Legea nr.287). Aceasta stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, termenul de punere în aplicare al căroar este 1 ianuarie 2019. Prevederile Legii nr.287 se vor răsfrânge asupra următoarelor tipuri de entități: a) persoanelor juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

Lista proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxele vamale, taxele pentru efectuarea procedurilor vamale etc. (anexa nr.1 din Hotărârea nr. 246, 8 aprilie 2010) va fi actualizată. Un proiect de hotărâre în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Astfel, se propune completarea listei menționate cu peste 30 de proiecte, printre care:

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

Conform art.261 din Codul fiscal, evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect separat. Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Măsurile de sprijin existente privind scutirea de plata taxei vamale, accizelor şi TVA, aplicate la importul de mărfuri autohtone anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeași stare, acordate în baza prevederilor art. 103, alin. (2) lit. b), art. 124, alin. (8) din Codul fiscal, art. 37 din Codul vamal și art. 28 lit. i) din Legea cu privire la tariful vamal nu constituie ajutor de stat, consideră Consiliul Concurenței. Decizia nr. ASR-41 din 06.06.2019 este publicată pe pagina oficială a autorității.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Amintim că Atelierul de lucru cu genericul Consolidarea competitivităţii regionale prin dezvoltarea inteligentă a Întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) a fost desfăşurat de ODIMM, cu suportul cu suportul Instrumentului de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţii al Uniunii Europene (TAIEX) şi a fost organizat cu scopul diseminării celor mai bune practice din UE în ceea ce priveşte valorificarea potenţialului IMM-urilor în creşterea competivităţii regionale.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

Consiliul Concurenței a anunțat despre finalizarea investigației inițiate pe marginea comportamentului întreprinderilor „S" SRL, „D" SRL, „R" SRL și altor două întreprinderi participante în cadrul procedurilor de achiziții publice organizate și desfășurate de către Direcția Generală Locativ-Comunală a Consiliului Municipal Chișinău, în perioada 2016-2017. Drept urmare, acestea s-au ales cu amenzi în valoare totală de 341 399,75 lei. Autoritatea menționează în informația difuzată că participarea în cadrul procedurilor de achiziții publice reprezintă în sine o competiţie între participanţi, care implică asigurarea confidenţialităţii informaţiilor care fac obiectul propriu-zis al competiţiei, produsele licitate şi preţurile acestora, fapt ce poate fi asigurat în situația în care ofertele sunt întocmite în mod individual, de fiecare dintre participanţii la licitaţie.

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

Numărul locurilor de muncă a sporit cu 1487 în primele 9 luni ale anului 2018 față de aceiași perioadă a anului 2017, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2018, în baza de date a Agenției au fost înregistrate, în total, 37641 oferte de locuri de muncă. Conform bazei de date a Agenției, 94,2% din agenții economici cu care au colaborat agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pe parcursul a 9 luni ale anului 2018, sunt întreprinderi micro, mici și mijlocii, iar 5,8% – întreprinderi mari, cu un număr de personal ce depășește 250 de angajați. Ponderea locurilor vacante declarate de întreprinderile micro a fost 35,3%.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1", gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), 27 proiecte investiționale noi create de lucrătorii migranţi sau rudele acestora vor beneficia de susţinere financiară. Aceştia au semnat cu ODIMM contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,63 mil. lei. Potrivit estimărilor, vor fi create circa 60 de noi locuri de muncă, iar investiţiile cumulative în economia naţională vor constitui 16,54 mil.lei.

În anul 2018 a fost lansat Programul de stat “Prima casă”. Implementarea acestuia este realizată prin intermediulOrganizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), delegată să emită garanții în numele și pe contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru procurarea unei locuințe în cadrul Programului. La moment, în cadrul Programului participă 5 bănci comerciale: BC ”Moldova-Agroindbank” S.A., BC ”Moldindconbank” S.A., BC ”Victoriabank” S.A., BC ”Mobiasbancă- Groupe Societe Generale” S.A. și BC ”Eximbank” S.A.

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

Potențialul turistic neexplorat al Republicii Moldova, precum și tendințe de promovare și instrumente de vânzare a serviciilor turistice prin intermediul Digital Media și Social Media vor fi subiectul de discuție al panelului nr. 4 din cadrul evenimentului Moldova Business Week 2019 ce va avea loc în perioada 13-16 noiembrie curent. După cum a menționat Doina Nistor, directorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, care este și partenerul strategic al MBW 2020, se presupune că ritmurile de creștere a turismului în lume, în următorii 10 ani, vor fi dinamice și ambițioase. Din industria globală a turismului, 50% va reveni Europei, Moldova având un avantaj competitiv excepțional, pentru că putem să beneficiem de această creștere a domeniului, a menționat Doina Nistor.