Începând cu 1 aprilie 2021, suportul financiar unic în mărime de 1000 lei acordat beneficiarilor de toate tipurile de pensii stabilite până la data indicată, al căror cuantum nu depăşeşte 4000 lei, precum şi beneficiarilor de toate tipurile de alocaţii sociale de stat, cu excepţia alocaţiei pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere, va fi achitat împreună cu pensia sau alocaţia respective, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Achitarea ajutorului va fi efectuată prin modalitatea de plată selectată de beneficiar – prin instituţiile bancare sau oficiile poştale din ţară la data primirii prestaţiei sociale.  

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal se finalizează cu valorificarea rezultatelor acestuia. Acest articol reprezintă o analiză detaliată privind actul de control fiscal și procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislației, fiind o continuare a seriei de articole despre controlul fiscal.

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 5 luni ale anului curent, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 33,5 mld. lei, fiind în creștere cu 5,5 mld. lei față de perioada similară a anului trecut.  Cheltuielile au constituit 36,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 5,4 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 10,5 mld. lei.

La stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii şi indemnizaţii) este utilizată informaţia din contul personal de asigurări sociale al fiecărui asigurat, care este declarată de către angajator prin intermediul Dărilor de seamă IRM19 și IPC21.   În articolul „Corelarea între dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat” semnat de Clara Sorocean și publicat în ediția din octombrie a revistei „monitorului fiscal FISC.md”, autorul atrage atenția că, în procesul de stabilire a prestaţiilor, deseori se constată situaţii de neconcordanţă

După cum este stabilit, la completarea Dării de seamă IPC21 în Tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Este obligatoriu pentru completare acest câmp? Care este codul funcției ce trebuie declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau servicii  fără indicarea profesiei în contract?   Reieșind din prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21, aprobată prin Ordinul Ministerului

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Procedura de subvenționare a locurilor de muncă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1276/2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă, va fi modificată.  Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, fiind considerat ca anunțat și pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.  Potrivit documentului, condiția stabilită anterior ce ține de lipsa datoriilor beneficiarului de subvenții față de bugetul public național pentru anul precedent poate fi exclusă.  

În conformitate cu art. 231 din Codul fiscal (CF), tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală înseamnă aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în condițiile prevăzute de legislația fiscală, a unor sancțiuni față de persoanele care au săvârșit încălcări fiscale. Temeiul tragerii la răspundere pentru încălcare fiscală este însăși încălcarea fiscală. Încălcările fiscale se califică, după cum urmează:a) încălcare fiscală nesemnificativă;b) încălcare fiscală semnificativă

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori și baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o constituie sumele care se includ în salariile calculate și alte recompense, cu excepția tipurilor de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuții. Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Dispoziția nr. II-03/10-749 din 22 ianuarie 2019 privind Particularitățile calculării și achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019.

Dreptul și mărimea scutirii personale, acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit de art. 33 al Codului fiscal.     Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 254¹, dacă respectă strict următoarele condiții:

O problemă deseori abordată de către Curtea de Conturi este interpretarea eronată de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare a cadrului normativ

În Monitorul Oficial de astăzi, 3 iunie curent, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 61 din 25 mai 2022 privind completarea Ordinului ministrului finanţelor nr.153/2021 „Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2022”.  În scopul ajustării modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional la modificările introduse în Clasificaţia bugetară pe parcursul anului 2022,

În perioada ianuarie - noiembrie 2021 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 67,9 mld. lei, cu 12,4 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, comunică Ministerul Finanțelor.   Cheltuielile au constituit 70,9 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 7,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,1 mld. lei. 

Conform  art. 228 alin. (3) Cod fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă.   Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.202 din 09 septembrie 2020 a fost stabilit nivelul de

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

În anul 2023 instituția de învățământ privată din Republica Moldova a decis să organizeze un program de perfecționare și schimb de experiență pentru angajații săi - profesori de limbi moderne. În acest sens au fost încheiate contracte de prestări servicii cu profesori nativi nerezidenți, care oferă un program inovator în domeniul predării limbilor străine.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor la Regulamentul privind modul de stingere a obligaţiei fiscale şi anulare a sumelor plătite în plus prin prescripție (Regulament), aprobat prin HG nr. 221/2017, elaborat în vederea armonizării prevederilor acestuia cu prevederile Codului fiscal (CF) și Legii nr. 1593/2002.