Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

Guvernul a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Documentul prevede reglementarea achitării cuantumului lunar al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului în proporție de cel puțin 75% din salariul mediu al angajatului, indiferent de stagiul de cotizare al acestuia. Executivul susține că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2004, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului,

Galeria achită pictorilor plăți de recompense pentru operele de arte create de către aceștia. Totodată, conform clauzelor contractuale încheiate între părți, în cazul revânzării operei de arte, pictorul primește de fiecare dată o remunerație pentru dreptul de suită în mărime de 5% din suma prețului de revânzare. Cum urmează a fi calificate și supuse impozitării plățile menționate?

Pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în perioada situațiilor excepționale legate de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, personalul unităților bugetare poate beneficia de spor de compensare pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate. Guvernul a susținut proiectul de lege  înaintat cu titlu de inițiativă legislativă, ce prevede modificarea unor acte legislative. Autorii și-au propus reglementarea dreptului salariaților din unitățile cu toate tipurile de proprietate de a beneficia de spor pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În perioada de vară persoana fizică rezident al Republicii Moldova pleacă peste hotarele Republicii Moldova pentru a munci într-o stațiune de odihnă în baza unui contract de muncă. Din venituri, angajatorul reține toate impozitele în modul stabilit în această țară. Urmează persoana fizică să declare aceste venituri sub formă de salariu obținut peste hotarele Republicii Moldova pentru a fi supuse impozitării în Republica Moldova? În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din CF, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.

Directorul SRL, fiind concomitent şi unicul asociat, a procurat o foaie turistică din contul întreprinderii. Aceste cheltuieli sunt nedeductibile. Se califică acestea ca cheltuieli personale? Se impozitează ca facilitate acordată de către angajator angajatului?

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

Potrivit prevederilor art.71 alin.(1) lit.n) din Codul fiscal

În conformitate cu pct. 40 din Secțiunea a 2-a a capitolului IV din Regulamentul cu privire

Pensia facultativă este prestația plătită la pensionare sau în perspectiva pensionării participantului sau beneficiarului suplimentar şi distinct de pensia furnizată de sistemul public de asigurări sociale, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea privind fondurile de pensii facultative care definește și noțiunea respectivă. Proiectul de lege a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 10 iunie 2020 și urmează a fi prezentat Parlamentului spre examinare și aprobare. Documentul stabilește cadrul legal pentru constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative pe baza economiilor capitalizate individuale, cerinţele faţă de organizarea, licențierea şi activitățile desfășurate de administratori, norme depozitarii fondurilor de pensii facultative.

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 decembrie 2019, au fost publicate o serie de acte legislative ce au ca scop asigurarea protecției sociale a populației. Astfel, este publicată Legea nr.155 din 05.12.2019 privind modificarea art. 151 din Legea cu privire la ajutorul social, care prevede majorarea multiplicatorului pentru stabilirea ajutorului acordat în perioada rece a anului de la 1,95 la 2,2. Ajutorul va fi acordat familiilor solicitante care au un venit global mediu lunar mai mare decât venitul lunar minim garantat conform legislaţiei şi mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 2,2 ori.

În premieră, în acest an, Centrul de instruire în finanțe, subdiviziunea structurală responsabilă de organizarea și desfășurarea cursurilor de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a lansat un nou curs online în domeniul finanțelor publice, cu genericul: „Particularitățile salarizării personalului din sectorul bugetar”.   Instruirea a demarat în perioada 04-05.11.2020, iar obiectivul fundamental al acesteia constă în aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice în domeniul salarizării. Actualizarea informației pentru contabili a avut loc prin prisma modificări survenite la Legea nr. 270 din 23.11.2018, privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. La instruire au participat 32 de contabili din întreaga republică.

Astăzi, 25 octombrie 2018, este data limită de raportare a impozitul pe venit reținut din remunerația obținută de zilieri, prima perioadă fiscală de raportare fiind luna septembrie 2018. Unii agenți economici, care recurg în prezent sau vor apela pe viitor la munca zilierilor, au unele neclarități asupra calificării veniturilor obținute de zilieri. Acestea sunt plăți salariale, venituri din prestări servicii necalificate sau alte tipuri de venituri? Neînțelegerea acestui aspect generează automat și alte neclarități ce țin de activitatea zilierilor, cum ar fi: cota impozitului pe venit aplicat, modul de completare și prezentare a Dării de seamă fiscale și altele.

Potrivit prevederilor art. 14 alin.(1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice — angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a publicat o nouă listă a celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă înregistrare în baza de date confom informaţiei oferite de către agenții economici. Liderul listei este funcția de programator, solicitată de IM „Pentalog CHI SRL”, care acrodă un salariu maxim de 30 mii lei. Potrivit ANOFM, compania este în căutarea a 7 programatori.

Acest articol vine în ajutorul practicienilor ce se confruntă cu unele neclarități ce țin de subiectul detașării salariaților. Cine, potrivit Regulamentului cu privire la delegarea salariaților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 (în continuare — Regulament), poate fi delegat în deplasare?

Ministerul Economiei și Infrastructurii a făcut public Raportul privind activitatea Zonelor Economice Libere  din Republica Moldova pentru anul 2019. Conform acestuia, la sfârșitul anului 2019 numărul angajaților în Zonele Economice Libere (ZEL) a înregistrat o creștere de 14,5% în cele 7 ZEL-uri, cu 34 subzone. Din numărul total de subzone, 15 au fost create în anul 2018 (ZAL „Expo-Business-Chişinău” – 1 subzonă, ZEL „Bălți” – 6 subzone, ZEL „Ungheni-Business” – 8 subzone). În 2019 nu au fost create zone și  subzone noi.

Cum urmează a fi impozitate plățile de stimulare monetare oferite angajaților rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației în ajunul sărbătorilor de iarnă pentru performanțele realizate?

Valoarea cifrei de afaceri (venitul din vânzări) a întreprinderilor din Republica Moldova în anul 2019 a constituit 344,8 mld. lei sau cu 11% mai mult comparativ cu anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din valoarea totală a cifrei de afaceri, 254,1 mld. lei sau circa 73,7% revin întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), valoarea cifrei de afaceri per salariat în cadrul acestora constituind 924 mii lei, iar în întreprinderile cu peste 250 salariați – 747,7 mii lei.