Organizațiile necomerciale vor beneficia de sprijin financiar prin finanțare nerambursabilă a proiectelor de interes public din orice domeniu de dezvoltare, în limitele alocațiilor aprobate anual în acest scop în bugetul de stat şi în bugetele unităților administrativ-teritoriale.   Proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la mecanismul de finanțare nerambursabilă a proiectelor organizațiilor necomerciale elaborat de Cancelaria de Stat este propus pentru consultări publice.

Până la 20 aprilie 2022 Ministerul Economiei este în așteptarea propunerilor pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 439/2020 cu privire la aprobarea Programului de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare a acestora (Program). Autoritatea a anunțat elaborarea respectivului proiectul de hotărâre a Executivului.    Amintim, Programul are ca și scop contribuirea la creșterea economică durabilă prin atragerea investițiilor, sporirea competitivității și a productivității Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova, precum și internaționalizarea acestora, oferind o abordare integrată de susținere a ÎMM cu introducerea practicilor internaționale în vederea dezvoltării productivității și competitivității afacerilor autohtone.  

Donațiile filantropice efectuate de SRL (aparat auditiv, cărucior pentru persoanele cu dezabilități) se iau în calcul la aprecierea plafonului de 1,2 mil.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 264-267 din 21.06.2024 a fost publicat Regulamentul privind modul de evidenţă, de pregătire, de păstrare, de transmitere şi de nimicire a arhivei executorilor judecătoreşti, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 168 din 13.06.2024 (în continuare – Regulament), care stabilește regulile de evidenţă,

Este obligată persoana fizică care desfășoară activitate independentă să prezinte darea de seamă privind taxele locale (Forma TL 13) în cazul taxei pentru amenajarea teritoriului și taxei pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii, dacă este scutită de plata acestora? În cazul existenței acestei obligații, darea de seamă respectivă pentru perioadele fiscale corespunzătoare anului 2023 se prezintă SFS în format electronic sau pe suport de hârtie?

Ieri, 19 august curent, Executivul a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea HG nr. 231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Luând în considerare ritmul înalt de crește a inflației și a prețurilor, precum și evoluția pieței produselor petroliere din ultima perioadă, Parlamentul a decis, cu votul a 52 de  deputați, constituirea comisiilor speciale: de examinare a procesului decizional privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul perioadei ultimelor 18 luni pentru examinarea eficienței aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere.   Comisiile speciale vor antrena în activitatea sa toate autoritățile responsabile ale statului,

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În luna aprilie 2022 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de martie curent cu 5,2%, față de aprilie 2021 – cu 25,3% și față de decembrie 2021 – cu 12,8%, constată Biroul Național de Statistică. Potrivit autorității, în perioada de raportare față de luna precedent la activități și bunuri legate de energie prețurile producătorului sunt în creștere cu 29,8%, în industria bunurilor intermediare (cu excepție energie) – cu 16,9%, în industria bunurilor de uz curent – cu 10,3%, în industria bunurilor de folosință îndelungată – cu 3,5% și în industria bunurilor de capital – cu 2,7%.   Astfel, în luna aprilie 2022 prețurile producătorului s-au majorat față de martie curent:

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Activitatea administratorilor este de un înalt grad de responsabilitate atât faţă de patrimoniul debitorului, cât şi faţă de cel al creditorilor.

Pe parcursul anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2505 controale la unități cu un număr de 122,9 mii salariaţi, verificând respectarea actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă: 1640 – în domeniul raporturilor de muncă, 795 – a securității și sănătății în muncă și 70 – complexe.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse pe parcursul anului 2021 au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 17957 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, dintre care 10434  în domeniul raporturilor de muncă și 7523 – în domeniul securității și sănătății în muncă.

Începând cu data de 01 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023).

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Managerii instituțiilor de învățământ care au participat la primul curs de instruire la distanță cu tema „Managementul financiar pentru directorii de școală” desfășurat săptămâna trecută, în premieră, de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), apreciază oportunitatea și utilitatea acestor instruiri pentru activitatea lor cotidiană.

Pe parcursul ultimului deceniu, controlul gestionării responsabile și conforme a patrimoniului public, delimitarea și modul de transmitere a acestuia către întreprinderile de stat și municipale se află în vizorul Curții de Conturi. Și asta din considerentul că deseori în acest context se constată neconformități în transmiterea patrimoniului public...

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 27 noiembrie 2023 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.