În anul 2021 art.1171 alin.(14) din Codul fiscal prevedea că, la efectuarea livrărilor de servicii, precum şi de energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de telefonie fixă şi mobilă, servicii comunale, produse petroliere, în cazul utilizării e-facturii, furnizorul eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice de la data livrării acestora.   Prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2022) prevederile citate supra au fost modificate. Începând cu 1 ianuarie curent,  la efectuarea livrărilor de servicii şi de produse

Conform art. 343 din Codul fiscal, de plata taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova sunt scutiți posesorii de autovehicule — persoane cu dizabilității ale aparatului locomotor. Totodată, sunt cazuri în care autovenicolul se află în posesia persoanei cu dizabilității ale aparatului locomotor în baza procurii de la proprietarul autovenicolului. În acest sens apare întrebarea: proprietarul autovehiculului are obligația să achite taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculelor înmatriculate în RM?

Tipurile de taxe pentru resursele naturale, cotele impunerii, modul de calculare, achitare și raportare a acestora, precum și înlesnirile aplicate sunt stabilite de titlul VIII al Codului fiscal.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a elaborat două proiecte de hotărâri de Guvern ce vizează acordarea subvențiilor pentru implementarea proiectelor de dezvoltare locală în localitățile rurale.   Astfel, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER stabilește condițiile și procedura de verificare, evaluare, selectare, acordare a subvențiilor, implementare și monitorizare a măsurilor de sprijin financiar: Sprijin pentru funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală și Susținerea implementării Strategiilor de Dezvoltare Locală.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Mâine, 11 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 306-309 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Decret cu privire la promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile (nr. 1288-VIII, 3 octombrie 2019).

La 1 octombrie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 248/2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetăţenii Republicii Moldova care revin cu traiul în RM. În ședința din 5 octombrie curent, Guvernul a aprobat Hotărârea nr.690, fiind aprobată lista obiectelor de uz personal ce vor fi premise pentru introducere în RM cu regim facilitar, iar prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 312-O din 28 septembrie 2022 a fost aprobat Regulamentul privind modul de acordare a scutirii de la plata drepturilor de import persoanelor fizice care revin cu traiul în RM (în continuare – Regulament), principalele aspecte ale căruia sunt prezentate în continuare.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele 9 luni din anul curent Republica Moldova a importat mărfuri în sumă de $5072,7 mil., în creștere cu 32,4% față de perioada similară din anul 2020. Doar în luna septembrie curent importurile au constituit $669,7 mil., cu 16,5% mai mult față de luna precedentă și cu 31,7% mai mult decât în luna septembrie 2020.   Din țările UE au fost importate mărfuri în sumă de $2323,0 mil., cu 32,6% mai mult decât în anul 2020, deținând o pondere de 45,8% în total. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1233,6 mil., cu 29,0% mai mult decât în perioada similară din anul 2020 și dețin o pondere de 24,3%.  

Prețurile medii de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 22,16%, inclusiv la produse alimentare – cu 27,04%, mărfuri nealimentare – cu 17,99% și la servicii prestate populaţiei – cu 21,35%, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Totodată, preţurile medii de consum în luna martie 2022 faţă de luna februarie curent s-au majorat cu 4,06% (în perioada similară a anului precedent – cu 0,96%), fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 4,62%, la mărfurile nealimentare – cu 3,67% și la serviciile prestate populației – cu 3,84%.

În luna iulie întreprinderea a procurat de la o persoană fizică un autovehicul. Involuat, a fost reținut impozit la sursa de plată în mărime de 7% care a fost reflectat în Darea de seamă IPC 18 pentru luna iulie la codul PL. În luna septembrie a fost identificată greșeala – reținerea în prealabil, în mod eronat, a impozitului în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. Ce măsuri urmează să întreprindă entitatea în cazul dat?

Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului MF nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmește și prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele și nota explicativă.

Aprobarea strategiei de dezvoltare locală, a parteneriatelor locale, regionale, naționale și internaționale, atragerea surselor financiare pentru implementarea strategiei, asigurarea implementării proiectelor de dezvoltare, precum și realizarea altor sarcini suplimentare agreate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (organul central de specialitate) sunt atribuțiile Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).   Legea nr. 50 din 9 aprilie 2021 cu privire la grupurile de acțiune locală a fost publicată Monitorul Oficial din 14 mai curent și va intra în vigoare peste o lună de la data publicării, respective, la 14 iunie 2021.  

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

De rând cu creșterea exporturilor, în primele șapte luni ale anului 2021 s-a majorat și volumul importurilor, care este cu 32,5% mai mare față de cel raportat în lunile ianuarie-iulie 2020, în anul curent fiind importate mărfuri în sumă de $3828,3 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Cu toate acestea, în luna iulie 2021 au fost importate mărfuri în sumă de $561,9 mil., cu 4,7% mai puțin decât în luna precedentă, dar cu 13,1% mai mult decât în luna iulie 2020.  

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

În situația creată de pandemie, dar și în competiţia de a câştiga noi clienţi şi de a răspunde exigenţelor acestora, business-ul examinează tot mai profund extinderea activității de comerț în mediul online. Deși este un aspect cunoscut pentru unii antreprenori din RM, pentru cei ce sunt la începutul acestui gen de activitate expunem unele aspecte care urmează a fi respectate de persoanele care doresc să lanseze activitatea de comerț în mediul online și pentru ca activitatea desfășurată să fie menținută în cadrul legal.

Prețurile medii de consum în luna ianuarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 16,56%, inclusiv la produse alimentare – cu 21,05%, mărfuri nealimentare – cu 13,37% și servicii prestate populaţiei – cu 14,8%, comunică Biroul Național de Statistică (BNS). Preţurile medii de consum în luna ianuarie 2022 faţă de luna decembrie anul trecut au crescut cu 2,77%. Totodată, în luna ianuarie 2021 faţă de decembrie 2020 acestea au înregistrat o creștere cu 0,46%.   Majorarea preţurilor medii de consum în prima lună a anului curent a fost determinată de sporirea preţurilor la produsele alimentare cu 3,65%, la mărfurile nealimentare – cu 1,79% și la serviciile prestate populației – cu 2,96%.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).