Raportul Guvernului privind executarea Bugetului de stat pentru anul 2022, precum și raportul auditului financiar al acestuia, realizat de Curtea de Conturi au fost audiate în cadrul ședinței Parlamentului. În raportul Guvernului se menționează că anul bugetar 2022 a

În contextul armonizării continue a legislației din domeniul contabilității, raportării financiare și auditului în sectorul corporativ, potrivit Acordului de Asociere RM-UE, în vederea transpunerii Directivei (UE) 2021/2101 în ceea ce privește prezentarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit,

Operatorii din domeniul alimentar, la furnizează altor operatori din același domeniu a alimentelor ce nu sunt destinate consumatorului final sau vânzării cu amănuntul, vor prezenta acestora și informațiile cu privire la cantitatea de acizi grași trans, alții decât cei care se găsesc în mod natural în grăsimile de origine animală, în cazul în care cantitatea respectivă depășește 2 grame la 100 g de grăsime.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Starea de urgență în Republica Moldova va dura încă 45 de zile, începând cu ziua de 24 iunie curent. Legislativul a aprobat în ședința de astăzi, 23 iunie, proiectul de hotărâre a Parlamentului privind prelungirea stării de urgență. Necesitatea extinderii termenului este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați.

Operatorul economic în cadrul achiziției publice, va fi obligat să depună, odată cu contestația și garanția pentru contestație, în valoare de 1% din valoarea estimată a achiziției, la contul trezorerial al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), dar nu mai mult de 100 mi lei.

Proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar ce prevede abolirea vizelor de scurtă ședere (până la 90 zile pe parcursul a 180 de zile)  pentru posesorii de pașapoarte ordinare ale ambelor părți a obținut avizul Executivului.   Cetățenii vor beneficia de respectivul drept cu condiţia ca scopul șederii să se limiteze la turism, tranzit sau interes de afaceri (serviciu).   Potrivit documentului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va întreprinde măsurile ce se impun în vederea ratificării Acordului de către Parlamentul Republicii Moldova, iar după adoptarea Legii privind ratificarea Acordului, având și obligația de a  informa autorităţile qatareze la acest subiect.  

Starea de urgență, instituită în Republica Moldova până la 24 aprilie, ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. Un raport în acest sens a fost aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 20 aprilie, a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.    Astfel, Ministerul Afacerilor Interne urmează să pregătească și să prezinte Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 258 pentru modificarea unor acte normative (executarea unor hotărâri ale Curții Constituționale și perfecționarea mecanismului de executare benevolă a documentelor executorii) (în continuare Legea nr. 258/2025). Această lege organică a fost publicată în

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

În cauzele civile, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sau extrajudiciare în scopul instituirii măsurii de ocrotire în cazul persoanelor cu boli psihice vor fi finanțate din contul bugetului de stat.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 84  de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, ce are ca scop îmbunătățirea sistemului de ocrotire judiciară prin furnizarea gratuită a expertizei judiciare și extrajudiciare persoanelor care suferă de boli psihice grave.

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă în Republica Moldova și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual.   Parlamentul a aprobat cu 59 de voturi în ședința de astăzi, 24 martie, în lectura a doua, proiectul de lege ce are ca scop oferirea cetățenilor străini a condițiilor similare cu cele ale cetățenilor RM privind accesul la măsurile de integrare, servicii medicale și piața muncii.

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Prin derogare de la art. 15 din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat și al art. 6 și art. 61 din Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova se stabilește că, la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova de pe teritoriul Ucrainei se autorizează trecerea frontierei de stat a cetățenilor ucraineni, prin punctele de trecere a frontierei de stat, la prezentarea a unui din actele de identitate: pentru minori – unul din următoarele acte: certificatul de naștere, actul de identitate național (buletinul/card de identitate), pașaport; pentru maturi – actul de identitate național (buletin/card de identitate) sau pașaport.

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă în RM și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Parlamentul a aprobat în  prima lectură un proiect de lege ce vizează modificarea mai multor acte normative și are ca scop asigurarea abordării unice vizavi de străini în domeniul sănătății și al muncii.

Pentru facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole din cadrul unui câmp sau unei porțiuni din acesta preconizate a fi fâșii forestiere, dar neplantate, aceste terenuri ar putea fi vândute prin negocieri directe, la un preț nu mai mic decât prețul normativ al pământului.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 57 de voturi, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 4 din Legea nr.1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pământului.  

Astăzi, 23 martie, Guvernul a aprobat proiectul de lege elaborat de Ministerul Educației și Сеrсеtării care vine să delimiteze clar contractul de formаrе profesională în învățământul dual сu cel de ucenicie, asigurând eliminarea confundării termenului de elev-ucenic în învățământul dual cu cel de ucenic la locul de muncă.    Potrivit autorilor, Codul munсii prevede contractul de ucenicie la locul de muncă fără а face vreo legătură cu învățământul dual, astfel, nu poate fi reglementat învățământul dual împreună сu uсеniсiа la locul de munсă.

Din lista prohibiţiilor stabilite de Codul Vamal (CV) pentru introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport va fi exclusă cea ce ține de interdicția importului a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule. Astăzi, 17 februarie, Parlamentul a votat în prima lectură cu 57 voturi modificarea respectivă la art.20 din CV.   Anterior proiectul a fost avizat de nouă comisii parlamentare și de Executivul RM, care a precizat în Hotărârea Guvernului nr.75/2022 că proiectul urmărește contracararea importului ilicit a pieselor de schimb de mâna a doua, precum și legiferarea plasării acestora pe piața internă, ceea ce va asigura majorarea încasărilor în buget prin achitarea impozitelor și taxelor vamale la introducerea legală a respectivelor piese în țară.

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi,  proiectul de lege de modificare a Legii nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, pentru a oferi claritate obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real începând cu anul 2018, precum și indicarea valorii de piață a bunurilor.   Astfel, va fi stabilită o perioadă de referință, care să ofere claritate în cazul obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real. În acest sens, se propune ca subiecții declarării să declare valoarea reală a bunurilor dobândite după anul 2018 inclusiv,