Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.      Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile Legii privind deșeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deșeu reprezintă orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau are intenția ori obligația să îl arunce. De asemenea, potrivit pct. 7 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinului Ministrului Finanțelor nr.60 din 29 mai 2012, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislație şi de conducătorul entității.

Rezervele de stat reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale.   În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md” este publicat articolul „Contabilitatea rezervelor materiale de stat”, în care Lidia Tonu analizează aspectele practice ce țin de contabilizarea procesului gestionării bunurilor –

Producători agricoli afectați de calamitățile naturale vor fi recunoscuți agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole urmare a calamităților naturale produse în anul 2020 de peste 50%, determinate conform actelor de constatare aprobate de Comisiile pentru Situații Excepționale, pe o suprafață de minimum 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie.   Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 10 septembrie amendamentul respectiv la proiectul de lege nr. 375 din 4 septembrie 2020 privind modificarea unor acte normative.

O persoană fizică – pensionară a încheiat un contract de arendă cu o gospodărie țărănească (de fermier). Potrivit acestuia, plata de arendă pentru terenul agricol a fost stabilită în formă nemonetară (grâu). După 6 luni după semnarea contractului, persoana fizică a vândut terenul. Ce venituri urmează să declare persoana fizică în Declarația cu privire la impozitul pe venit (CET18)?

(Continuare. Partea I în nr. 2 (72), 2022).   Mărimea pierderilor agricole prognozate spre recuperare de către entitatea cu activitate extractivă în cazul în care pe terenul atribuit se află o plantație perenă (vie sau livadă roditoare)este compusă din două părți: pierderi provenite din roada nerecoltată;

Prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.287 din 27.06.2024, publicat în Monitorul Oficial nr.282-285 din 3 iulie curent a fost aprobat formularul Declarației cu privire la dividendele și defalcările din profitul net ce urmează a fi achitate la buget de către societăţile pe acţiuni, întreprinderile de stat şi municipale (forma DDP24).

În scopul eficientizării activității organului decizional al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), se propune diminuarea componenței numerice a Consiliului de administrație de la 5 la 3 membri. În acest sens un grup de deputați a înaintat inițiativa legislativă ce prevede un șir de modificări la Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare care, în opinia autorilor, vor asigura implementarea unui model simplificat de conducere la CNPF.   Mai mult, în nota informativă la proiect este menționat că această reducere

Entitățile ce aplică prevederile art. 87 alin. (1/1) din Codul fiscal (în continuare – CF) pot achita obligația privind impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv

Indiferent dacă ești un șofer experimentat sau tocmai ți-ai cumpărat mașină, asigurarea auto este una dintre cele mai importante responsabilități, aceasta reprezentând un instrument important de protecție financiară, juridică și socială, atât pentru șoferi, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

Cum urmează a fi calculată baza valorică a terenului – proprietatea cetățeanului, care a suportat cheltuielile aferente lucrărilor de îmbunătățire a acestuia, dar și a spațiului adiacent? Urmează a fi efectuată ajustarea bazei valorice cu suma investițiilor efectuate? Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din CF, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin.  (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Este în drept persoana fizică, fondatorul SRL ,,X”, să vândă partea sa socială societății și nu altui fondator? Ce consecințe fiscale pot surveni în situația examinată?

În ce măsură are dreptul întreprinderea să reinvestească profitul net al perioadei de gestiune în dezvoltarea întreprinderii? Va fi acest profit reinvestit impozitat? Este posibil ca din contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

În practică se întâlnesc situații în care entitățile adoptă decizii privind lichidarea clădirilor, ce sunt în stare dezastruoasă, durata de funcționare a cărora a expirat, valoarea rămasă este egală cu zero lei. Totodată, la transmiterea clădirilor în expl

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Persoana fizică, având dubla cetățenie (a Republicii Moldova și Ucrainei) a înstrăinat un bun imobil ce îi aparținea pe teritoriul RM. La determinarea obligației fiscale, va fi în drept acesta să utilizeze scutirea personală?

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.