Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Administrarea fiscală are rolul important şi incontestabil în menţinerea echilibrului social şi financiar al oricărei ţări. Activitatea desfășurată de organul fiscal nu înseamnă doar perceperea taxelor și impozitelor, dar, în primul rând, educarea fiscală şi conformarea benevolă a fiecărui contribuabil. Serviciul Fiscal de Stat se axează tot mai mult pe această misiune, reușind să facă legătura contribuabil–stat mult mai puternică şi, concomitent, cu un grad de responsabilitate mai mare. În acest sens, rolul funcționarului fiscal care, zi de zi, depune un efort imens pentru a duce mesajul corect fiecărui contribuabil, apare în prim-plan. Cetățenii recapătă tot mai multă încredere în procesul de administrare fiscală și au certitudinea că contribuția lor este gestionată corespunzător.

Cum vor fi reportate pierderile în scopuri fiscale aferente perioadelor de până la 2016? În scopuri fiscale pierderile apar ca rezultat al depășirii cheltuielilor legate de activitatea de întreprinzător recunoscute în scopuri fiscale asupra venitului obținut din desfășurarea acestei activități.

– Dle Puşcuța, într-un interviu acordat la începutul anului 2017 ați spus că unul din obiectivele ambițioase pentru anul 2017 este reformarea Serviciului Fiscal de Stat pe principiul funcționalității. S-a realizat? Și care sunt, în opinia Dumneavoastră, primele rezultate ale acesteia?

• Vreți să vă asigurați că calculul și plata impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat este corectă și conformă legislației în vigoare? • Doriți să aflați despre recentele actualizări ale legislației fiscale valabile pentru anul 2018? • Aveți statut de întreprinzător individual sau de gospodărie țărănească care trebuie să perfecteze două rapoarte aferent impozitului pe venit pentru 2018 și nu sunteți sigur de corectitudinea perfectării? Dacă răspunsul este afirmativ, este un motiv să participați la seminarul organizat de VIOSER Trainings and Events!

Necorespunderea tarifelor pentru serviciile livrate cheltuielilor real suportate, cauzată de lipsa unei evidențe conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat, este una din problemele identificate de Curtea de Conturi în cadrul auditului de performanță privind serviciile de aprovizionare a populației cu apă.

Priorităţile de modernizare a infrastructurii transporturilor şi politicile de stat ce urmează a fi promovate de Guvern pe acest segment au fost discutate în cadrul unei şedinţe comune a reprezentanţilor administraţiei publice centrale şi a echipei de experţi ai instituţiilor financiare internaţionale. Reuniunea a fost prezidată de Prim-ministrul Pavel Filip.

Stimați cititori, P.P. „monitorul fiscal FISC.md”, vine și în ediția cu nr. 3(51) cu informații utile și actuale pentru Dvs. În această ediție vă propunem articolele autorilor noi: Elena Taban – contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar, Olga Donciu – contabil practician, magistru în drept și Alexandru Ciuș — consilier pentru soluționarea contestațiilor, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. În această ediție vă propunem să citiți continuarea articolului despre Aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, scris de inspectorul principal, Direcția generală metodologia impozitelor și taxelor, SFS, Galina Șpac. Prima parte a acestui articol a fost plasată în ediția nr. 2(50).

Conform art. 45 alin. (3) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal

Ministerul Finanţelor a organizat joi, 11 octombrie curent, o conferinţă cu genericul „Serviciile financiare – suportul primar în implementarea politicilor publice”, în cadrul căreia au participat circa 40 de reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, precum şi experţi internaţionali. Evenimentul a fost desfăşurat cu suportul Ministerului Finanţelor din Olanda. Secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, Viorica Pricop, a menţionat că scopul de bază al conferinței a fost crearea și lansarea unei platformă de comunicare între specialiștii subdiviziunilor financiare la nivelul APC,

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

Afirmaţia a fost enunţată în cadrul forumului de afaceri cu genericul Moldova: Împreună pentru consolidarea creşterii economice, care a fost desfăşurat în contextul celei de-a XIX reuniuni anuale a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB). Evenimentul a avut ca scop stabilirea de conexiuni între investitorii străini interesaţi să investească în ţara noastră şi oamenii de afaceri din Republica Moldova.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Entitatea noastră este întreprindere individuală înregistrată ca plătitoare de TVA şi numărul mediul anual de angajaţi constituie 2 unităţi. Care dare de seamă pentru venitul obţinut în cadrul întreprinderii individuale pentru anul 2018 trebuie să prezinte întreprinderea noastră? Potrivit prevederilor art.83 alin. (11) şi art. 92 alin. (8) din Codul fiscal (CF), întreprinderea individuală (ÎI) va prezenta darea de seamă pentru venitul obţinut în anul 2018 nu mai târziu de 25 martie 2019, în funcție de numărul de salariați, şi dacă este înregistrată ca plătitoare de TVA:

Art. 3011 din Codul contravențional, care prevede sancţiunile pentru încălcarea modului de prezentare de către contribuabili a dării de seamă fiscale, va fi completat cu noi prevederi. Modificările sunt incluse în pachetul legislativ de reformare a domeniului fiscal, aprobat ieri în parlament. Astfel, se propune ca prezentarea dării de seamă fiscale cu informație neautentică sau incompletă să fie sancționată cu amendă de la 9 la 30 UC aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

Termenul de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacțiile economice externe – contracte vânzare-cumpărare, barter, export în regim de consignație etc, se va majora de 2 la 3 ani. Prevederea este inclusă în pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal, votat joi, 26 iulie, de Parlament.

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat în şedinţă membrii Grupului de lucru privind reforma sistemului de pensii din Republica Moldova, pentru a examina stadiul actual al implementării conceptului de reformă în domeniu şi acţiunile imediate care se impun.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal prevede introducerea unei noi cote reduse a TVA în mărime de 10% pentru serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, vilă turistică, pensiune agroturistică, sat de vacanță etc. pentru agenții economici ale căror activitate operațională constituie exclusiv activități de cazare și alimentație publică, conform situației I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei.