În trimestrul I al anului curent, exporturile de mărfuri din țara noastră au constituit $675,0 mil., cu 7,9% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, în luna martie exporturile au constituit $210,3 mil., fiind cu 14,3% mai mici față de luna februarie curent și cu 18,3% comparativ cu luna martie 2019. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit $521,4 mil. și reprezintă 77,2% din totalul exporturilor, fiind în scădere cu 0,2% față de aceiași perioadă din 2019, iar reexporturile de mărfuri străine au însumat $153,6 mil. (22,8% din totalul exporturilor), diminuându-se cu 27,1% comparativ cu ianuarie-martie 2019.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. Autorul revistei „monitorul.FISC.md” Elena Taban, în ediția din aprilie 2020, în articolul „Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor nemateriale în entitățile bugetare”, pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Plățile colectate pentru poluarea medului vor rămâne în bugetul de stat. În ședința de ieri, 20 mai, Guvernul nu a susținut modificarea sistemului de colectare a acestora prin transferarea în bugetele locale. Un grup de deputați a elaborat o inițiativă legislativă, argumentând necesitatea modificărilor în legislație prin faptul că poluarea mediului cu emisiile de la sursele staționare, deversările de poluanți cu ape uzate și depozitarea deșeurilor afectează, în primul rând, ariile unde sunt amplasate obiectele care generează poluarea. Pe de altă parte, Guvernul susține că poluarea nu are au doar caracter local, aceasta afectând și zonele învecinate surselor de poluare.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare este obligat să dispună de centre pentru relaţii cu consumatorii, unde au acces liber toţi consumatorii pe parcursul programului de lucru, şi să desemneze personalul cu drept de decizie, responsabil de examinarea petițiilor şi de soluţionarea problemelor consumatorilor. În Monitorul Oficial de vineri, 29 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 355/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

În primele zece luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2,3 mld., cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,6 mld. și reprezintă 71,0% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,7% față de ianuarie-octombrie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $664,4 mil. sau 29,0% din total exporturi, cu 7,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie 2018, reexporturile de mărfuri după prelucrare au reprezentat 20,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, distilate de vin produse pentru înfrumusețare etc.) — 8,4%.

Investiţia eficientă în sectorul de alimentare cu apă și de canalizare este investiţia care contribuie la reducerea cheltuielilor necesare de a fi incluse la calcularea tarifelor reglementate. Se consideră investiţie eficientă cea pentru care suma efectelor economice medii anuale, estimate de-a lungul duratei de utilizare a obiectului de investiţii, este mai mare decât valoarea totală a investiţiei. Consiliului de administraţie al ANRE a aprobat Regulamentul privind principiile de efectuare a investițiilor în sectorul de alimentare cu apă și de canalizare.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Cancelaria de stat anunță despre desfășurarea, pe data de 3 septembrie curent, a ședinței secretarilor de stat într-o nouă componenţă, în cadrul căreia au fost puse în discuţii mai multe proiecte de lege. Astfel, au fost examinate inițiative printre care se regăsesc proiecte, precum: • Alocarea mijloacelor financiare pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi • Proiectul privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei • Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități".

În primele 8 luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $1787,6 mil., în creștere cu 2,0% față de aceeași perioadă din anul 2018, potrivit informației cu privire la activitatea de comerț exterior publicată de Biroul Național de Statistică.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

În primele șase luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $ 1581,6 mil., cu 3% mai mult decât cele realizate în perioada similară din anul 2018, informează Biroul Național de Statistică. Doar în luna iulie curent exporturile de mărfuri au constituit $ 220,2 mil., cu 8,9% mai mult față de luna iunie și cu 0,6% – comparativ cu luna iulie 2018. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1103,6 mil. sau 69,8% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,3% față de ianuarie-iulie 2018, iar reexporturile de mărfuri au însumat $478,0 mil., ceea ce reprezintă o cotă de 30,2%, cu 7,2% mai puțin comparativ cu ianuarie-iulie 2018.

Volumul exporturilor moldovenești în prima jumătate a anului 2019 a crescut cu 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, depășind $1,36 mld. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), exportul de bunuri moldovenești în 6 luni 2019 a însumat aproximativ $950,6 mil. (69,8% din total), în creștere de 8,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, reexportul de bunuri în ianuarie-iunie 2019 s-a ridicat la aproximativ $410,7 mil. (30,2% din total), care este cu 6,2% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2018.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

În cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și entităților din subordine, controlul intern managerial fie nu a fost instituit, fie se regăsește la etapa de implementare, se menționează în Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului încheiate la 31 decembrie 2018. În Monitorul Oficial din 14 iunie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 32 din 24.04.2019 cu privire la raportul menționat. Potrivit documentului, concluzia este confirmată prin: neconstituirea grupurilor de lucru și nedesemnarea persoanelor responsabile în acest sens, neidentificarea și neinițierea descrierii proceselor operaționale, nedefinirea și nedescrierea unor proceduri, acțiuni de control, lipsa procedurilor formalizate, inclusiv a proceselor descrise ale activităților respective,

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.