Perspectivele dezvoltării industriei IT în Republica Moldova, dar și aspectele generale ale lansării activității parcurilor pentru tehnologia informației au fost discutate în cadrul Business-forumului Gov4ICT, organizat de Ministerul Economiei și Infrastructurii și Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC, prin care autoritățile și-au propus să inițieze procesul de creare a parcurilor IT. Crearea parcurilor IT este un obiectiv prioritar pentru Guvern, a menționat prim-ministrul Pavel Filip, prezent la eveniment, care s-a referit la etapa de planificare și elaborare a Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, precum și la obiectivele Strategiei Moldova Digitală 2020 și a Strategiei pentru sporirea competitivității industriei IT.

Angajatul unui agent economic a fost restabilit în funcție ca urmare a Deciziei Curții de Apel mun. Chişinău prin care angajatorul a fost obligat să achite în folosul angajatului eliberat nelegitim salariile pentru absența forțată de la lucru. Pot fi oare plățile salariale achitate în folosul angajatului considerate drept reparare a prejudiciului cauzat acestuia?

Angajatorul este obligat să-i informeze și să-i consulte pe salariați referitor la subiectele relevante în raport cu activitatea lor în cadrul unității, cum ar fi evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi situaţiei economice a unităţii, evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul unităţii, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă. Codul Muncii a fost completat cu art. 421 ce reglementează informarea și consultarea salariaților,noile prevederi fiind publicate în Monitorul Oficial din 25 august curent.

În cadrul şedinţei Guvernului din 19 iulie a fost susţinut un proiect ce se referă la aprobarea Nomeclatorului unităților teritoriale de statistică al Republicii Moldova (NUTS). Necestitatea aprobării unui nomenclator al unităților teritoriale de statistică este condiționată de cererea sporită față de datele statistice în profil regional, în comparație cu țările din UE, se menionează în nota proiectului.

Agentul economic „Z” este rezident al zonei economice libere „Ungheni-Business”. În anul 2014 acesta a investit în mijloacele fixe ale întreprinderii un capital echivalent cu un milion de dolari SUA care a fost atins în trimestrul IV al anului 2014, fapt pentru care a fost scutit pentru o perioadă de 3 ani (2014–2016) de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor produse în zona economică liberă. Totodată, în anul 2017, agentul economic „Z” a mai investit în mijloacele fixe ale întreprinderii un capital echivalent cu un milion de dolari SUA. În contextul celor menționate, poate agentul economic să mai beneficieze repetat de scutirea respectivă?

Deoarece investițiile reprezintă elementul decisiv al creșterii economice, al promovării factorilor de calitate și eficiență în toate ramurile, începând cu anul 2010, Ministerul Economiei susține activ atragerea investițiilor locale și străine pe platforma parcurilor industriale.

Perioada de gestiune reprezintă un interval de timp în care totalitatea operațiunilor economice sunt înregistrate în contabilitate, perioadă în care are loc administrarea activelor și pasivelor unei entități pentru buna funcționare.

Comunitatea Energetică internațională susține inițiativa Moldovei privind majorarea granturilor pentru proiectele de interconectare energetice cu scopul de reducere a tarifelor pentru consumatorii finali. Declarația a fost făcută de viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, după întrevederea la Viena cu Janez Kopač, director al Secretatriatului Comunitatii Energetice. Potrivit ministerului Economiei, părțile au discutat aspecte ce țin de dezvoltarea domeniului energetic și extinderea pieței interne a energiei din Uniunea Europeană, cu acordarea ajutorului necesar țării noastre în procesul de transpunere şi aplicare a Tratatului de instituire a Comunității Energetice (TCE), la care Moldova este parte.

Ce acțiuni legale pot fi întreprinse de către SRL „X” în cazul în care după verificarea activității de întreprinzător de către Inspectoratul Fiscal de Stat contribuabilul a stabilit că la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2015 în cadrul controlului fiscal nu s-a luat în calcul facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (16) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997, pentru creşterea numărului scriptic mediu al salariaților în anul fiscal 2015 cu 20 unități față de anul precedent?

Proiectul ce prevede stabilirea formei și descrierea modului de completare a trei formulare a dărilor de seamă ce urmează a fi prezentate de către rezidenții parcurilor IT aferente impozitului unic datorat în conformitate cu Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei și Titlul X din Codul fiscal este propus spre consultare.

Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea serviciilor livrate sau importate în cadrul realizării unui proiect de asistență tehnică sau investițional (grant), derulat pe teritoriul Republicii Moldova, specificat în art. 104 lit. c1) din Codul fiscal, dacă proiectul parțial este finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial din alte mijloace financiare?

Dezvoltarea tehnologiei digitale și necesitatea îmbunătăţirii continue a serviciilor electronice prin alinerea la cerinţele actuale ale societăţii a impulsionat Î.S. „Fiscservinform” să-și eficientizeze procesele de activitate.

Un proiect de lege în acest sens a fost votat ieri în prima lectură, în Parlament. Astfel, persoanele fără un loc de muncă vor achita în următorii ani pentru polița medicală 4.054 de lei și nu 5.319 lei așa cum stabilește legea.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Urmează oare agentul economic să rețină impozitul pe venit din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu? În cazul în care urmează să fie reținut impozitul din suma respectivă, care va fi modalitatea de calculare a impozitului pe venit şi de acordare a scutirilor nefolosite în perioada precedentă? Care cote ale impozitului pe venit urmează a fi aplicate, precum și la care scutiri va fi în drept să pretindă angajatul?  

În cadrul entității „O” SRL unii angajați nu şi-au utilizat concediile de odihnă anuale. Astfel, întreprinderea intenționează să le achite acestora compensații pentru concediile de odihnă nefolosite. În acest caz, suma compensațiilor pentru concediile anuale nefolosite de angajați constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit?

Mărimea tranșelor de venit impozabile, mărimea scutirii personale, scutirii anuale personale majore, precum și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute va fi majorată, prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2018 – de 6%. Măsura are drept scop reducerea efectului inflației asupra veniturilor populației și este inclusă în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018, aprobat de Guvern.

În cazul care organizaţia necomercială corespunde condiţiilor stabilite de art. 52 din Codul fiscal, aceasta este scutită de plata impozitului pe venit.

Susținerea sectorului micului business constituie una din prioritățile Ministerului Economiei, parte a programului de guvernare. Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) alcătuiesc cca 98 la sută din numărul total de întreprinderi din țară. IMM-urile contribuie la crearea locurilor de muncă, deschiderea de noi afaceri, soluționarea problemelor sociale ale comunității și în final la creșterea economică a țării. Numărul IMM-urilor în anul 2016 a constituit 51,6 mii întreprinderii, în creștere cu o mie de întreprinderi (sau cu 2 %) față de anul 2015.

Responsabilii din cadrul Birourilor Vamale Ungheni și Leușeni s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu mai mulți operatori economici și brokeri vamali care activează în raza respectivelor entități. Întrevederile au avut loc cu ocazia organizării ședințelor ordinare ale Comitetelor Consultative ale Birourilor Vamale menționate.