Timp de o lună în Republica Moldova au fost create 658 de întreprinderi. Astfel, la situația din 7 octombrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept ținut de Agenția Servicii Publice sunt incluse 234729 entități, în luna septembrie numărul acestora fiind de 234071. Numărul entităților este în creștere comparativ cu anii precedenți. Astfel, la situația din 19 octombrie 2018, în Registru erau incluse 229176 întreprinderi, iar în aceeași perioadă din anul 2017 – 222590. În luna octombrie 2016 în acest Registrul erau la evidență 216430 unități de drept, iar la 20 octombrie 2015 – 210780 entități. Totodată, datele arată că cea mai populară formă juridică de organizare este societatea cu răspundere limitată.

În perioada ianuarie-noiembrie 2021, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 18,0 mil. tone de mărfuri, cu 17,8 % mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Cele mai multe mărfuri au fost livrate cu transportul rutier – 14,8 mil. tone de mărfuri (cu 19,5% mai mult față de perioada similară din anul 2020), ceea ce reprezintă circa 82,3% din totalul mărfurilor transportate. Totodată, cu mijloacele de transport feroviar au fost transportate 3,0 mil. tone de mărfuri (16,8% din total), cu 12,8% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Metoda de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale va fi modificată prin trecerea de la calculul amortizării lunare la cea anuală, proporțional perioadei de exploatare a mijlocului fix pe parcursul perioadei fiscale. Ministerul Finanțelor propune pentru consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale și proiectul Catalogului mijloacelor fixe și imobilizărilor necorporale.

Întreprinderea SRL ”Alfa” suportă cheltuieli privind delegarea a 3 angajați peste hotarele RM, în scopuri de serviciu.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Potrivit prevederilor pct.7 din cap. III „Prevederi speciale” al Ordinului IFPS cu privire la aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a declarației privind TVA nr. 1164 din 25.10.2012, persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar care conform legislaţiei au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată, au obligaţia de a prezenta Serviciului Fiscal de Stat Declaraţia privind TVA în următoarele situaţii:

Regimul de activitate redusă este definit în Hotărârea Guvernului nr.333/2021 drept cel cu timp de muncă săptămânal redus, cu cel mult 50%, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul unității. Acesta se stabilește de către angajator fie în mod unilateral1  sau cu acordul scris al salariaților vizați2  și presupune acordarea unui ajutor salariaților pentru care a fost stabilit acest regim de activitate. Respectivul ajutor urmează a fi solicitat de către angajator, care completează pe proprie răspundere un formular de solicitare, îl semnează și îl depune prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronica.  

Guvernul a aprobat în ședința din 1 august avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală Reamintim că un grup de deputați au elaborat o inițiativă legislativă ce prevede mai multe modificări la legea menționată, inclusiv auditul extern obligatoriu al situațiilor financiare la întreprinderile de stat și municipale.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat Lista agenților economici incluși în planul de control fiscal pentru luna iulie 2021.  Ordinul nr. 372 al autorității fiscale din 30 iunie 2021 a fost publicat pe pagina oficială a SFS. Astfel, în luna curentă controlului vor fi supuși 52 agenți economici cu pontajul de riscuri pentru anul precedent cuprins între 5 și 65 de puncte.   Potrivit documentului, activitatea entităților va fi examinată prin aplicarea uneia din următoarele metode: verificare totală (32 întreprinderi); verificare tematică (13 agenți economici); verificare parțială (6 entități); verificare faptică (1 entitate).  

De la începutul anului curent cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 16,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-septembrie 2020. În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în lunile ianuarie-septembrie este în creștere cu 76,8% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeași perioadă din anul precedent,  pe fundalul reducerii indicatorului în 2020 față rezultatele din primele nouă luni din 2019 cu 21,2%.   Totodată, în luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în prețuri comparabile s-a micșorat cu 6,0% faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 7,4%, comparativ cu luna septembrie 2020. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS),

Prin derogare de la prevederile art. 83 alin. (2) și art. 87 alin. (8) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale și de la clauzele contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate între părți, în cazul neachitării consumului de gaze naturale în termenele indicate în contract și/sau în factura de plată, furnizorul de gaze naturale nu va calcula consumatorului penalități, dobânzi de întârziere, precum și nu va aplica consumatorului alte sancțiuni pecuniare, a dispus în ședința din data de 18 februarie Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE).   Tot prin derogare de la prevederile actelor normative în vigoare privind alocarea mijloacelor financiare din fondurile de urgență ale Guvernului, se alocă Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), din fondul de rezervă al Guvernului, suma de 292,4 mil. lei pentru efectuarea plaților în avans ale compensării diferenței de preț în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și consumul energiei termice acordate consumatorilor casnici.

Valoarea totală a lucrărilor de construcții executate de către întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcții” (cu excepția entităților cu 0-3 angajați) în anul 2020 a constituit 15,1 mld. lei, în prețuri comparabile fiind cu 11,8% mai mare față de cea înregistrată cu un an mai devreme, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, a sporit cu 8,7% volumul lucrărilor de construcții noi (până la 7,44 mld. lei, având ponderea 49,3% din total), al lucrărilor de reparații capitale – cu 10,2% (atingând 3,79 mld. lei), precum și al celor de întreținere și reparații curente – cu 20,3% (depășind 3,6 mld. lei).

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

La data de 11 octombrie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrate 10847 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu numărul înregistrat acum o lună, când erau 10469 locuri vacante. Cel mai mare număr de locuri libere este înregistrat în capitală – 5020 și în mun. Bălți – 1021, iar cel mai mic – în Sângerei (33). În UTAG agenții economici au declarat 245 locuri vacante.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1700 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total.

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?