Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

În rezultatul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat în domeniul prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, în primele 9 luni ale anului curent au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale și penalităților în sumă totală de 20,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 4,9 mil. lei.   Potrivit Raportului publicat recent de autoritatea fiscală, în perioada ianuarie-septembrie curent au fost adoptate 285 de decizii privind încălcarea legislației ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora.

Serviciul Fiscal de Stat a aplicat, în perioada anului 2020, tratamente de conformare voluntară față de un eșantion selectat de persoane fizice, posibili subiecți ai aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a veniturilor, care au înregistrat o diferență semnificativă dintre veniturile declarate și ieșiri/intrări de fonduri.   Ca rezultat al măsurilor de conformare aplicate față de persoanele fizice selectate, 14 dintre acestea au prezentat declarațiile privind impozitul pe venit, declarând venituri obținute în sumă de 3,8 mil. lei și impozit pe venit în sumă de 520,9 mii lei.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Lista codurilor documentelor anexate la completarea declarației vamale în detaliu va fi completată cu 4 coduri noi. În Monitorul Oficial din 25 ianuarie 2019 a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 17-O din 15.01.2019 cu privire la modificarea anexei nr. 14 la Ordinul nr. 346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”. Astfel, anexa nr. 14 la Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu ce conține lista codurilor documentelor anexate, va fi completată cu următoarele coduri:

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire.                    Actul de constituire poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decît cea indicată la alin.(l), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.         

Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, importul serviciilor în Republica Moldova reprezintă obiectul impozabil. În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal

Potrivit prevederilor Сodului fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii, iar obligația – persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului (art.83 din CF). Neprezentarea declarației este calificată drept încălcare fiscală, pentru care contribuabilul este tras la răspundere, inclusiv persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – persoană fizică).   Totodată, în cazul în care PF este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el poartă răspundere (în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului) reprezentantul său legal

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

Ce cotă a TVA se aplică la importul și/sau livrarea medicamentelor neautorizate în Republicii Moldova, introduse pe piața farmaceutică în situații excepționale?   Art. 96 lit. b) liniuța a doua din Codul fiscal expres stabilește că, la medicamentele de la pozițiile tarifare 3001–3004, atât indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910,  destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM,

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Declarația-cerere privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății imobiliare ar putea fi depusă și prin intermediul poștei electronice. Aceasta, împreună cu documentele confirmative autentificate prin semnătură digitală, va fi transmisă la adresa electronică a Serviciului Fiscal de Stat: mail@sfs.md.   Autoritatea fiscală propune pentru consultare publică proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului SFS nr.622/2018. privind particularitățile administrării prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal.  

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.

În luna septembrie Republica Moldova ar putea obține de la Fondul Monetar Internațional, fără condiționalități și existența unui acord în acest sens, $400 mil. Oportunitatea se regăsește în decizia Comitetului executiv al FMI, care a susținut propunerea directorului general al Fondului, Kristalina Gheorghieva, privind alocarea Drepturilor Speciale de Tragere (DST) în echivalentul a $650 mld. –  cea mai mare alocare din istoria FMI destinată țărilor-membre în funcție de contribuția statelor în cadrul FMI.   Alocarea DST este planificată să contribuie  la consolidarea răspunsului la criza COVID-19. Kristalina Gheorghieva a salutat sprijinul Comitetului executiv al FMI pentru inițiativa sa, menționând că acum această propunere trebuie examinată și aprobată de Consiliul guvernatorilor FMI.

În cazul în care compania ,,X'' rezidentă a Republicii Moldova arendează o aplicație cu spațiu de stocare de la compania ,,Y’’ nerezidentă, în care se fac sondaje de opinii cu diferite tematici, compania ,,Y’’ pentru arenda acestei aplicații eliberează companiei ,,X’’ invoce. Invoce-ul dat se consideră import de serviciu supus impozitării cu TVA?

"Dacă până în prezent vorbeam de posibilitatea de a importa gaze naturale doar dintr-o singură sursă, această investiție ne va permite să diversificăm sursele

Pe pagina oficială a Curții de Conturi (în continuare - CC) au fost plasate Rapoartele anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, prezentate Parlamentului Republicii Moldova și audiate în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice pe data de 15 februarie 2023. Urmare a examinării conținutului Rapoartelor de audit a CC, au fost selectate cele mai

Potrivit prevederilor art. 901 alin. (36) din Codul fiscal fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente desfacerii prin unitățile comerțului de consignație a mărfurilor.