Producătorii agricoli vor primi subvenții mai mari din partea statului. Sprijinul financiar acordat unui agricultor a fost majorat de la 3 mil. lei până la 5 mil. lei pe an, iar pentru grupurile de producători — până la 7,5 mil. de lei. Noile prevederi referitoare la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural au fost aprobate de Guvern.

În luna decembrie 2018 (în zilele lucrătoare) linia telefonică specială 0 8000 1525 pentru acordarea suportului consultativ în aplicarea Legii nr.270/2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost apelată de 1 795 de angajați din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Majoritatea apelanților au solicitat să li se comunice mărimea salariului de funcție calculat pentru luna decembrie 2018 în condițiile noii Legi a salarizării. Statistica apelurilor la linia telefonică specială, deservită de operatorii Centrului de Apel al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), arată că din numărul total al apelanților 1 107 sunt salariați din autorități și instituții bugetare,

O inițiativă legislativă cu privire la tichetele de masă a fost discutată astăzi cu reprezentanții sindicatelor, a patronatelor, a mediului de afaceri și a instituțiilor de stat vizate. Proiectul prevede instituirea unui sistem de acordare a tichetelor alimentare în valoare de 45 de lei pe zi. Autorul inițiativei este președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a și făcut lobby pentru proiect.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Datoria de stat generală a Moldovei a depășit la sfârșitul lunii iulie 2019 53,1 mld. lei, în creștere de la începutul anului cu 1,1 mld. lei sau cu 2,1%. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea datoriei de stat generale în ianuarie-iulie 2019 a fost determinată de creșterea datoriei publice interne, cât și a datoriei de stat externe, exprimată în lei. Astfel, datoria publică internă a crescut în ianuarie-iulie 2019 cu 184,9 mil. lei (+0,8%) — de la 23,06 mld. lei (la sfârșitul lunii decembrie 2018) până la 23,24 mld. lei (la sfârșitul lunii iulie 2019). În același timp, datoria de stat externă, exprimată în lei, a crescut cu 916,5 mil. lei (+3,2%) — de la 28,95 mld. la 29,87 mld. lei.

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Codul fiscal stipulează expres norme de impozitare pentru persoanele fizice aferente situației expuse. Contribuabilii care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital, urmează să determine creşterea sau pierderea de capital conform prevederilor Capitolului 5 „Creşterea şi pierderea de capital" din Codul fiscal.

Cel mai mare operator de tichete de masă pe plan mondial — Edenred deja este pregătit să lanseze tichetele de masă în Republica Moldova. Evenimentul de lansare oficială a companiei franceze avut loc ieri, 24 aprilie, în prezența mai multor oficialități – ambasadorul Franței în Republica Moldova, Excelența Sa M. Pascal Le Deunff, membrul bordului Edenred, Chief Operating Officer, Northern Europe, Central Europe, France and Belgium în cadrul Edenred, Arnaud Erulin, reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicatelor și patronatelor etc. În mesajul său, directorul Edenred România și Moldova, Dana Sîntejudean, a menționat că Edenred militează pentru pauza de prânz zilnică în rândul angajaților, care trebuie integrată în cutumele sociale, în cultura companiilor și a institutiilor.

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

Nemulțumirile manifestate de consumatori față de majorarea prețurilor la produsele petroliere principale deja poartă un caracter sistemic. Nu a fost o excepție nici majorarea cu circa 5% a prețurilor la aceste produse, operate de către companiile petroliere la mijlocul lunii mai a anului curent. În același timp, tentativele de reglementare a pieței produselor petroliere nu s-au soldat cu prea mult succes.

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

În trimestrul I al anului curent, cifra de afaceri din domeniul comerţului cu amănuntul s-a majorat cu 17,3% faţă de perioada similară din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, în luna martie aceasta a înregistrat o creștere de 21,8% faţă de luna februarie. Totodată, în luna martie cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-a majorat cu 9,8% faţă de luna februarie 2019 şi cu 12,9%, comparativ cu luna martie 2018.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV) va asigura un control on-line a vânzărilor prin intermediul mecanismului de verificare a integrității datelor și securizarea acestora la transferul de la echipamentelor de casă și de control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal se Stat (SFS). Aceasta este opinia autorilor Conceptului SIA MEV, prezentat recent de către Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura SIA MEV, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia, precum și va servi drept punct central pentru coordonarea și schimbul de informații între autoritățile publice, furnizorii de date fiscale și alți actori implicați în procesele și scenariile descrise în Concept.

Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

O persoană fizică cetăţean a vândut un depozit comercial în luna iunie 2018 cu preţul de 800 000 lei, iar achitarea s-a efectuat în două rate: 50% din sumă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare și restul, la finele anului 2018 (pe parcursul lunii decembrie). Baza valorică a depozitului constituia suma de 600 000 lei. Cum va fi determinată obligația fiscală privind impozitul pe venit în situaţia descrisă?

Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna februarie 2019 faţă de ianuarie 2019 a constituit 100,4%, iar faţă de ianuarie 2018 — 100,2%. Informația cu privire la IPC a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 martie curent. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare – cu 0,1% şi de majorarea tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei cu 0,2%.