Investiția anuală a BERD în Moldova a atins un record istoric în 2017, dat fiind că Banca a acordat fonduri de 130 mil. euro pentru a sprijini sectorul privat și pentru a dezvolta infrastructura din țara noastră. Șapte din 10 proiecte au fost din sectorul privat. Despre aceasta a vorbit șeful biroului BERD din Moldova, Dimitri Gvindadze, care a făcut bilanțul activității sale la sfârșit de mandat.

Cheltuielile agentului economic suportate pentru realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual ar putea fi compensate din bugetul de stat în proporție de cel mult 50%. Modalitatea de compensare a cheltuielilor va fi prevăzută de Regulamentul privind mecanismul de utilizare a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru susţinerea agenților economici în vederea instruirii ucenicilor. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr .70/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Noțiunea de dividend este reglementată în art.12 pct.4) din CF1.      Astfel, veniturile obținute de către asociați peste cota de participație depusă în capitalul social nu cad sub incidența noțiunii de „dividend” și nu poate fi aplicat tratamentul fiscal aferent dividendelor.

În anul 2021 activitatea investițională va rămâne afectată de consecințele pandemiei, înregistrând, totuși, valori pozitive la nivel de 2%, consideră autorii Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform estimărilor, investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare, vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite majorarea acestora și se vor diminua în raport cu rezultatele anului trecut cu 6%.   Totodată, se așteaptă diminuarea investițiilor în reparația și construcția drumurilor, dar și a celor în sectorul energetic ca rezultat al încheierii unor proiecte investiționale importante,

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.

Cota investițiilor străine în capitalul social al băncilor moldovenești a scăzut, timp de un an, cu 1,89 puncte procentuale, constituind 81,03% la sfârșitul lunii decembrie 2016.

Pentru anul 2023 calcularea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.489/ 1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi Legii nr. 357/2022 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Activitatea nerezidenților în Republica Moldova provoacă unele semne de întrebare în rândul comunității de afaceri, în scopul eliminării acestora, pe platforma Comitetului fiscal din cadrul Camerei Americane de Comerț din Moldova (AmCham), a avut loc o discuție la care au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai comunității AmCham. Astfel, după cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, atunci când un nerezident își deschide o reprezentanță permanentă,  toate raporturile și tranzacțiile sale cu rezidenții Republicii Moldova trebuie înregistrate prin intermediul reprezentanței permanente, scopul fiind de a determina care sunt veniturile și cheltuielile, și respectiv, care este profitul nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova.

Ca urmare a încheierii contractului de depozit cu instituția financiară din RM, agentul economic – rezident al parcului IT obține venituri sub formă de dobânzi. Veniturile respective (dobânzile de la depozitul bancar)se vor impozita cu impozitul unic de 7%?

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Astăzi, 28 decembrie, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 206/2021 și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, pentru anul 2022 la calcularea sumei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către categoriile de plătitori stabilite în Anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 se vor aplica următoarele tarife și termene de virare a contribuțiilor:  

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

La 17 august 2018 a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 (cu excepția unor articole ce se pun în aplicare din data publicării în Monitorul Oficial). Respectiva Lege face parte din pachetul de acte care vizează reforma fiscală. Aceste modificări au fost lansate drept o reformă a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și creștere a competitivității pentru agenții economici.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 noiembrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.17 din 29 ianuarie 2021 a introdus modificări  în formularul dării de seamă forma IPC21, precum și în Instrucțiunea privind completarea acestuia  (formular aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 30.07 2020).   Modificarea formularului în cauză a fost condiționată de completările operate la Codul fiscal  și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999  (prin Legea nr.257/2020). Astfel, art.90 1 din Codul fiscal a fost completat cu un nou alineat (alin.37) prin care s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie

Compania Națională de Asigurări în Medicină anunță că, începând de luni, 28 decembrie, persoanele care se asigură în mod individual pot să achite prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă pentru anul 2021. Până pe 31 martie inclusiv, acestea beneficiază de reduceri în mărime de 50%, 60% sau 75% din valoarea integrală a primei de asigurare, care a rămas neschimbată - 4056 de lei.

Curtea de Conturi a depistat, în urma auditului gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, că 40 de agenți economici care au exportat vinuri, nu au prezentat dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat și că 9 agenți economici au diminuat calculele prezentate SFS față de volumele real exportate. Astfel, calculele și, respectiv, restanțele la plata contribuțiilor au fost diminuate cel puţin cu 6,3 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 57 din 24 octombrie 2019 cu privire la Raportul auditului conformității gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului.