În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Costul orientativ pentru o zi în taberele de odihnă și întremare a sănătății copiilor și adolescenților, care va fi finanțat din bugetul de stat, ar putea constitui între 243-310 lei, fiind majorat cu circa 47% față de anul 2019 (dat fiind faptul că în timpul pandemiei, în perioada anilor 2020-2021, nu au fost organizate tabere de odihnă),  ținând cont de majorarea cuantumului salariului minim garantat în sectorul real pentru anul curent, dar și de creșterea inflației.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la organizarea odihnei copiilor și adolescenților în sezonul estival 2022,

Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

Reexaminarea dreptului la pensie ar putea fi efectuată și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, precum și în cazul survenirii unor modificări ce vizează stagiul de cotizare, dar și în cazul completării cadrului legal cu circumstanțe ce țin de perioade necontributive și de activități care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă prin care se propun modificări la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii și la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ce au ca scop asigurarea funcționării unui sistem de asigurări sociale echitabil și sustenabil financiar pe termen lung.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat Registrul Membrilor CCI a RM - un instument online de căutare a potențialilor parteneri în Republica Moldova pentru cooperare și investiții profitabile. Camera de Comerț și Industrie a RM este unica asociație de business care este împuternicită conform legii să publice Registrul comercial nestatal al membrilor săi – o platforma online care permite promovarea membrilor CCI în țară și peste hotare.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Pentru a menține și a stimula creșterea investițiilor, mediul de afaceri are nevoie de reguli predictibile, transparente și clare; consultarea prealabilă a acestor reglementări cu toți actorii implicați, în strictă conformitate cu legislația privind actele normative și cele ce reglementează activitatea de întreprinzător; asigurarea unui termen de grație pentru intrarea în vigoare și aplicarea noilor reglementări etc., se constată în Cartea Albă 2021, cea de-a  VII-a ediție fiind lansată de Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) din Republica Moldova.   Propunerile FIA sunt structurate pe capitol și țin de legislația fiscal, relațiile de muncă, sistemul financiar, concurență și alte domenii.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Pe parcursul lunilor ianuarie-august ale anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1610 controale, inclusiv 1177 – în domeniul raporturilor de muncă, 404 – securității și sănătății în muncă și 29 – mixte la unitățile cu un număr total de 80,8 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate, 1245 au fost planificate (dintre care 337 – în sectorul public și 908 – în sectorul privat) şi 365 – inopinate (128 – în sectorul public și 237 –în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 699 controale, iar 911 – din oficiu.

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Entitățile specializate în creșterea păsărilor, de regulă, dispun de secții proprii de preparare a nutrețurilor, numite în literatura de specialitate „Bucătării furajere”. În cadrul acestei unități structurale se prepară furaje prin condiționarea materiilor prime (cerealierilor și altor componente furajere procurate de la furnizori și/sau obținute din producția proprie – crescute pe teren) pentru nutriția păsărilor în

În ediția din luna octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu un articol destinat contabililor din sectorul agrar, în care oferim soluții la capitolul calculării costului unitar al produselor plantațiilor pomicole.   Autorul articolului, Igor Balan, menționează că la momentul de față la calcularea costului produselor plantațiilor pomicole se aplică preponderent calculația de gestiune (efectivă) prin metoda calculului direct. Totodată, multe întreprinderi agricole din țară înregistrează produsele pomicole obținute cu scontarea parametrilor calitativi de conformitate fizică, de exemplu, prin divizarea acestora în conforme și neconforme.

Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

Procedura de insolvabilitate prevede abilitatea legală a administratorului procesului de insolvabilitate în analiza clauzelor contractelor debitorului,

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

O acțiune importantă a ciclului contabil este inventarierea. Entitățile care țin contabilitatea sunt obligate să efectueze inventarierea. Regulile de efectuare a inventarierii elementelor de activ şi datorii, constatarea şi înregistrarea rezultatelor inventarierii şi perfectarea formularelor utilizate la efectuarea inventarierii sunt stabilite de Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.60 din 29 mai 2012. Regulile specifice de efectuare a inventarierii în anumite ramuri, domenii/sectoare de activitate se elaborează de organele centrale de specialitate, acestea coordonându-se cu Ministerul Finanțelor.

34.6.2 Se eliberează bonul de casă în cazul achitării cu cardul bancar (cardul de plată)? 32.1.11 Care este procedura de luare la evidență fiscală a persoanei fizice ce practică activitate profesională în sectorul justiției?

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.