Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

În Monitorul Oficial din 31 ianuarie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 36 din 23 ianuarie 2020 cu privire la modificarea şi completarea unor ordine ale SFS. Astfel, modificarea se introduce în anexa nr. 1 a Ordinului SFS nr. 108 din 19 mai 2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare și a instrucțiunii privind modul de completare a acesteia – Formularul tipizat al dării de seamă „Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), precum și în anexa nr. 2 – Instrucțiunea cu privire la modul de completare şi prezentare a Formei BIJ 17.

1. (37.29) Au obligația de a prezenta Nota de Informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (forma IALS18), rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației?

Întreprinderea a achitat taxa pentru obținerea autorizației pentru efectuarea în zona drumului public și/sau zonele de protecție a acestuia din afara perimetrului localităților a lucrărilor subterane și/sau supraterane de montare a comunicațiilor inginerești, a lucrărilor de construcție a căilor de acces la drumuri, a parcărilor, a clădirilor și amenajărilor, cu excepția obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere. În cazul respectiv ce dare de seamă și în ce termeni urmează a fi prezentată? 

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul cu privire la modificarea OMF nr.08/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (ONG17), OMF nr.40/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM20), OMF nr.09/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (DAJ17)  și OMF nr. 146/2019 privind aprobarea formularului DASS19 - Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în domeniul sănătății.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

29.1.6.2.27 Care formă a Dării de seamă IPC urmează a fi prezentată în anul 2021?

Concomitent cu modificarea prevederilor legale aferente procesului de stabilire a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă, începând cu 1 iulie 2019, contabilii au fost informați despre unele aspecte ce necesită a fi respectate la completarea tabelului nr. 3 al Dării de seamă IPC 18, în special a perioadelor de muncă a angajaţilor precum și reflectarea unor diverse situaţii de remunerare de către angajator.

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

La data de 04.09.2021 agentul economic „X” a depus la autoritatea administrației publice locale Notificare privind inițierea activității de comerț cu genul de activitate „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare”, prin intermediul tipului unității de comerț „secție comercială”. Totodată, până în momentul de față, agentul economic nu a inițiat activitatea prin intermediul unității de comerț cu referință. Apare în acest caz obligația de calculare și achitare a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru această unitate de comerț?

Lista persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali inactivi, care sunt pasibili radierii din oficiu și identificați de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în conformitate cu prevederile regulamentului intern aprobat în acest scop, se va transmite IP „Agenția Servicii Publice” (ASP) trimestrial, către data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune. În listă vor fi incluși contribuabilii care corespund noțiunilor de persoană juridică inactivă și întreprinzător individual inactiv1, specificate la art. 2 din Legea nr. 220/2007.   Prevederea se conține în proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea transmiterii de către SFS către ASP a informației aferente persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali inactivi, care sunt pasibili radierii din oficiu,

Prin art. V din Legea nr.171 din 19 decembrie curent ce vizează politica fiscală şi vamală pentru anul 2020 au fost operate modificări și în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Potrivit acestora, la anexa nr. 1 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/ sau de obiecte ale regnului vegetal.

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 11 luni ale anului 2020. Conform acestuia, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 22489,9 mil. lei, ceea ce  constituie o executare a prevederilor anuale (24572,1 mil. lei) la nivel de 91,5%.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 12670,7 mil. lei sau 90,4% din suma anuală prevăzută de 14023,8 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor în anul curent a înregistrat o creştere cu 397,3 mil. lei sau cu 3,2%.

Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 de astăzi, 8 aprilie 2021, au fost aprobate mai multe măsuri ce vizează activitatea mediului de business, cum ar fi: Extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021; Extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie - mai 2021; Scutirea de impozitul pe venit, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la nivel de salariat și, respectiv, permiterea la deducere în scopuri fiscale la nivel de angajator a plăților efectuate de angajator pentru vaccinarea anti-COVID-19 a salariaților;

Activitatea de întreprinzător în baza patentei este reglementată de Legea nr. 93/1998, potrivit art.1 alin.(1) al căreia definește patenta de întreprinzător drept un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.   Titular de patentă poate fi orice cetățean al RM cu capacitate de exercițiu, orice cetățean străin sau apatrid, care locuiește permanent în RM și are dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător, a declarat despre intenția sa de a procura patentă și corespunde cerințelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.