Criza pandemică a provocat pierderi la nivelul economiei locale și internaționale, dar, în același timp, a accelerat dezvoltarea comerțului electronic. Provocările cauzate de COVID-19 la capitolul fiscalitate și digitalizare a administrațiilor fiscale au fost puse în discuție în cea de-a doua zi a Conferinței internaționale e-TAXCON’20, organizată de AmCham Moldova.   Pentru aplicarea corectă a legislației fiscale, trebuie să existe o colaborare permanentă și eficientă între autoritatea fiscală și contribuabili, a menționat directorul Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, care  s-a referit la aspectele importante ce vizează deductibilitatea cheltuielilor, dar și la cele mai frecvente erori depistate în cadrul controalelor fiscale.

Compania rezidentă a Republicii Moldova achită în anul curent fondatorului său, rezident al Ucrainei, dividende aferente profitului nerepartizat obţinut în anul 2017. Ce regim fiscal va fi aplicat dividendelor în cauză, dacă fondatorul a transmis, prin contract de usufruct, dreptul asupra ridicării acestora unei persoane fizice rezidente a Republicii Moldova?

În cazul în care mărfurile exportate pierd calitățile de comercializare, ce documentele eliberate de autoritățile competente urmează a fi anexate la reclamațiile privind cantitatea și calitatea mărfurilor înaintate de partenerii economici externi?   Legea nr. 1466-XIII/1998   reglementează modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităților administrației publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare –Lege). Art. 2 din Lege definește noțiunea de repatriere a mijloacelor băneşti și data efectuării acesteia1.

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Regulamentul cu privire la restituirea sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei. Documentul stabileşte modul de restituire a sumelor plătite de angajatorii rezidenţi ai parcurilor IT angajaţilor săi, ale căror sursă de finanţare este bugetul asigurărilor sociale de stat. Conform Regulamentului, plătitorul va solicita restituirea sumelor din BASS prin depunerea unei cereri la Casa teritorială de asigurări sociale (CTAS), în raza căreia este înregistrat.

Fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern, potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Articolul 33 din Codul fiscal reglementează dreptul la scutirea personală pentru fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă). Totodată, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea și condițiile specificate de art. 34 din Codul fiscal.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activităţii rezidenţilor parcurilor industriale pentru anul 2020. Astfel, în trimestrul I al anului viitor va fi verificată activitatea următorilor rezidenți: • SRL „ Mapas Auto” (Parcul industrial Tracom) • SRL „ Paninella” (Parcul industrial Tracom) • SRL „ S-Stop Elit’’(Parcul industrial Tracom) • ÎCS ,,RifAcvaaparat” SA (Parcul Industrial Răut)

În urma auditului efectuat în cadrul activității parcurilor IT, s-au depistat unele erori, cele mai frecvente vizând constatarea și clasificarea veniturilor, calcularea impozitului unic, notificarea angajaților, determinarea impozitelor și taxelor etc. În cadrul seminarului ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT”, organizat de ACAP în colaborare cu ATA Consult SRL, au fost trecute în revistă o parte din aceste erori. Potrivit auditorului Vera Baciu, au fost identificate greșeli la documentele primare ce stau la baza constatării veniturilor în cadrul tranzacțiilor internaționale. În conformitate cu pct.3 din art.12 „Documente primare cu regim special” din Legea contabilității și raportării financiare, pentru operațiunile cu caracter internațional drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute în contract.

Potrivit art. 372 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se include impozitul pe venit reținut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5), art. 89, 90, 901 şi 91, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate/reținute la efectuarea plăților în folosul persoanelor fizice, altele decât plățile salariale.

Veniturile totale și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi majorate cu 26 481,3 mii lei. Legislativul a aprobat ieri în prima lectură proiectul legii de modificare a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile totale ale BASS, după rectificare, vor constitui 19 338 999,4 mii lei. Reieșind din dinamica acumulărilor pe parcursul anului precedent și în primul trimestru al anului 2018, a fost inclus articolul Majorarea de întârziere sau penalitatea, calculată pentru neachitarea în termen a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, în sumă de 35 037,4 mii lei.

O persoană fizică cetățean pe parcursul lunilor de vară a activat ca zilier, ulterior s-a angajat ca salariat. Care va fi cuantumul scutirii personale de care poate beneficia cetățeanul? În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (Legea nr. 22/2018), zilier este o persoană fizică, cetăţean al RM cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remuneraţii, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

În primele trei luni ale anului curent au fost eliberate 477 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale sau cu 16,8% mai puțin comparativ cu ianuarie-martie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Distribuția după mediul de rezidență indică că, în ianuarie-martie 2020, în mediul urban au fost eliberate 257 autorizații de construire, ceea ce constituie cu 26,4% mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. În mediul rural au fost eliberate 220 autorizații, în scădere cu 1,8% față de ianuarie-martie 2019.

Activăm ca brokeri vamali. Acordăm servicii de perfectare a declaraţiilor vamale pentru AE. Deoarece avem o solicitare de colaborare cu un agent economic, rezident al ZEL, vrem să ştim: sunt serviciile noastre acordate rezidentului ZEL considerate livrai impozabile cu TVA? În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal,

Întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-19) au dreptul să solicite subvenții de la bugetul de stat. Subvenția se acordă pentru indemnizațiile/salariile aferente șomajului tehnic şi/sau staționării în perioada 17 martie - 31 august 2020.  

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Urmează să rețină cabinetul avocatului (rezident al RM) impozitul pe venit din plățile achitate pentru serviciile prestate de un nerezident?   Pentru a răspunde la această întrebare, urmează să analizăm aspectele legislației în vigoare.

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

Începând cu data de 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Astfel, salariul și indemnizația de șomaj pentru luna martie a fost calculat la 31 martie și achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calculul a fost efectuat la 30 aprilie și achitarea la 4 mai. Obligațiile de declarare și achitare aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială (CAS) și a primelor obligatorii de asistență medicală (PAM) aferente salariului lunii martie și aprilie au fost onorate pentru ambele perioade. Totodată, întreprinderea admite restanțe aferent impozitelor. Este în drept entitatea să solicite subvenționarea obligațiilor aferente indemnizației de șomaj achitate angajaților pentru lunile martie și aprilie, dacă admite restanțe la buget?

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat Regulamentul privind luarea la evidență fiscală/încetarea activității în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal, desfășurate de persoanele fizice rezidente (Regulament). Amintim că, acest gen de activitate a fost introdus prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, Codul fiscal (CF) fiind completat, la Titlului II, cu capitolul 103 — „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare — produse din horticultură) ce reglementează aplicarea, subiectul și obiectul regimului, metodele de evidenţă și regimul fiscal al acestora.