Agentul economic „X” transferă mijloace bănești unui partid politic. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale sumele respective? Potrivit art.26 alin.(1) din Legea nr.294/2007 privind partidele politice, donaţiile efectuate partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:

În vederea îmbunătățirii sistemelor informaționale ce deservesc sistemul public și asigurării integrității acestuia pentru toate componentele bugetului public național, Ministerul Finanțelor va dezvolta Sistemul Informațional „Cabinetul electronic al autorității/instituției bugetare” (SI CEIB), care va implementa

La Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autoritățile/instituțiile bugetare au fost operate modificări și completări, prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 50 din 2 mai 2024, publicat la 7 iunie curent în Monitorul Oficial.

Răspuns video

Restituirea sumei TVA și accizelor, achitate de către agenții economici din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special (UTA Găgăuzia) se realizează de la bugetul acesteia

Din Declarația forma IPC21 ar putea fi excluse codul 12 (plăți salariale, art.24 alin.(21) din Codul fiscal) și codul 23 (veniturile sub formă de dobânzi de la valorile mobiliare de stat obținute de către persoanele fizice, art.901 alin.(38) din Codul fiscal).

În Regulamentul privind inventarierea urmează a fi operate o serie de modificări. Ministerul Finanțelor a elaborat și a propus pentru consultări publice proiectul de

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Declarației privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii care prevede aprobarea Dării de seamă

În ultima perioadă tot mai frecvent se discută despre prețurile de transfer, dat fiind faptul că, în conformitate cu Codul fiscal, noile prevederi urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024.

Din Declaraţia-Cerere privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii imobiliare se propune excluderea codului cadastral (suprafața m2/ha).

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025 a fost votat în a doua lectură de Parlament în cadrul ședinței plenare din 19 decembrie 2024. Printre cele mai importante măsuri prevăzute pentru anul viitor figurează majorări salariale pentru unele categorii de angajați din sectorul bugetar, acordarea compensațiilor la energie, precum și majorarea prestațiilor sociale.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2024. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul viitor se aprobă în sumă de 66 632,0 mii. lei, cu 1,3% mai mult decât suma rectificată pentru anul curent.

În contextul majorării cuantumului salariului minim pe țară în sumă de 5000 lei, va spori și plata compensatorie acordată ca măsură de protecție socială pentru garantarea și menținerea salariilor personalului unităților bugetare, de la 4000 la 5000 lei.

Serviciul Fiscal de Stat informează că pe parcursul ultimelor 18 luni a examinat activitatea desfășurată de către persoanele fizice care desfășoară activitate în mediul online (influenceri/bloggeri/vloggeri). La moment, a fost finalizată analiza informației din toate sursele în cazul a 19 persoane fizice,

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Cadrul normativ de reglementare a procesului de elaborare și aprobare de către autoritățile administrației publice locale (AAPL) a deciziilor privind stabilirea și aplicarea impozitelor și taxelor locale pe teritoriul administrat este constituit din:

În cadrul ședinței din 2 iulie curent, Guvernul a aprobat proiectul privind modificarea unor acte normative (ce vizează îmbunătățirea managementului finanțelor publice), în temeiul căruia cap. III al Legii nr. 181/2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale va fi completată cu secțiunea 51 care va reglementa principiile de gestionare a finanțelor de către instituțiile publice finanțate integral din veniturile proprii.

În primele cinci luni ale anului curent în bugetul public național administrat de Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri în sumă de 18,234 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 2,9 mld. lei sau cu 19,0 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Potrivit datelor publicate de autoritatea fiscală, încasările provenite din impozitul pe venit în lunile ianuarie-mai 2021 au depășit 4,486 mld. lei. Informația privind aceste venituri ale BPN conform clasificației bugetare este prezentată în continuare.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.