Când agenția de turism urmează să reflecte la venituri achitările în rate efectuate de către clienții acesteia? Potrivit art. 3 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) reprezintă persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vânzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii turistice stabilite de turoperator.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

În primele 4 luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 12 014,2 mil. lei, inclusiv 11 894,0 mil. lei venituri generale și colectate și 120,2 mil. lei — veniturile proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, potrivit informației publicate de Ministerul Finanțelor, comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile sunt mai mari cu 8,6% ca urmare a creșterii veniturilor generale și colectate cu 8,4% și veniturilor proiectelor finanțate din surse externe — cu 34,2 %.

În scopul evitării situațiilor de dublă impozitare a dividendelor achitate de persoanele juridice rezidente în favoarea altor persoane juridice rezidente (cu excepția dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv), acestea vor deveni surse de venit neimpozabile. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent.   Scopul măsurii respective este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la formarea unui cadru legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice generatoare de valoare adăugată.  

Persoana juridică rezidentă a beneficiat de servicii (de publicitate) livrate prin intermediul rețelelor electronice de la un nerezident ce nu deține o formă de organizare juridică pe teritoriul RM. De pe cardul business al companiei rezidente a fost retrasă suma, care corespunde cu suma din invoice, care include și TVA aferent serviciilor. În conformitate cu art.94 lit. c) și art.115 din Codul fiscal, acestea se califică drept import de servicii și, respectiv, beneficiarul are obligația să achite și să declare TVA aferent serviciilor importate. Ce acțiuni urmează să întreprindă părțile contractate la tranzacție, în sensul evitării achitării duble a sumei TVA de către beneficiarul serviciilor?  

Pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în perioada situațiilor excepționale legate de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, personalul unităților bugetare poate beneficia de spor de compensare pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate. Guvernul a susținut proiectul de lege  înaintat cu titlu de inițiativă legislativă, ce prevede modificarea unor acte legislative. Autorii și-au propus reglementarea dreptului salariaților din unitățile cu toate tipurile de proprietate de a beneficia de spor pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate.

Din fondul de intervenție al Guvernului vor fi alocate 25344,0 mii lei autorităților publice centrale și administrației publice locale pentru acordarea indemnizațiilor unice personalului medical și altor angajați care au contractat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Hotărârea Executivului nr. 654 din 26 august 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 august curent.   Cele mai multe mijloace financiare vor fi alocate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 8240,0 mii lei, Consiliului municipal Chișinău – 3296,0 mii lei, Ministerul Afacerilor Interne – 3040,0 mii lei și Comitetului executiv UTA Găgăuzia – 2016,0 mii lei.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în perioada lunilor ianuarie-iunie 2019 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2018, cu 5,4%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate venituri în sumă de 19,2 mld. lei. În raport cu aceleași luni din anul precedent, s-a înregistrat o creștere cu 975,7 mil. lei. Respectiv, la cele patru componente ale bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2020, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de circa 20625 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (24572 mil. lei) la nivel de 83,9%. Datele se conțin în Raportul operativ privind executarea BASS făcut public de Casa Națională de Asigurări Sociale.   Conform documentului, au fost acumulate  contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 11413,1 mil. lei sau 81,4% din suma anuală prevăzută de 14023,8 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în 10 luni ale anului 2020 a înregistrat o creştere cu 283,7 mil. lei sau cu 2,5%.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2020, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de peste 3,6 mld. lei, cu circa 66 mil. lei sau cu 1,9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea constituie circa 3,42 mld. lei, în creștere cu 37 mil. lei faţă de perioada similară a anului 2019.

La finele anului 2019, prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări la Capitolul 71 din Codul fiscal, fiind  modificat obiectul impozabil aferentă regimului fiscal  pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO).   Astfel, a fost extinsă sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea noțiunii bazei impozabile: venitul operațional a fost substituit cu venitul determinat conform contabilității financiare.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Acum câteva minute Guvernul RM, în ședință extraordinară, a aprobat Hotărârea cu privire la organizarea muncii în instituțiile bugetare. Ținând cont de numărul crescând al cazurilor de contaminare cu COVID-19, Executivul a acceptat proiectul Hotărârii elaborate de Ministerul Finanțelor. Astfel, din 15 iunie 2020 este instituit regimul de muncă în cicluri periodice cu durata de 2 săptămâni pentru personalul angajat. În următoarele zile conducătorii instituțiilor bugetare urmează să decidă și să elaboreze ordine speciale ce țin de:

Rezultatele cercetării „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în trimestrul II 2020 denotă că mărimea veniturilor disponibile per persoană diferă pe grupuri de gospodării în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei, constată Biroul Național de Statistică. Analiza a fost realizată de BNS cu suportul partenerilor de dezvoltare (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Băncii Mondiale).   Astfel, respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă dispun de venituri cu 37,4% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care și-au menținut locul de muncă.

Când trebuie de întocmit actul de achizitie a serviciilor de locațiune, dacă achitarea pentru acestea se face după termenul stabilit de părți?   Prin contractul de locaţiune, care trebuie să fie întocmit în scris, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 Cod civil CC)). Termenul locațiunii nu poate depăși 99 de ani.  

Se vor admite spre deducere în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de către entitate pentru combustibilul utilizat în cadrul activității de întreprinzător, ce se atestă prin foaia de parcurs a mijlocului de transport înmatriculat în Transnistria? În conformitate cu prevederile OMF nr. 24/36 din 25.03.1998, sunt aprobate trei tipuri de foi de parcurs în funcție de tipul de transport efectuat, după cum urmează: foaie de parcurs pentru autocamioane; foaie de parcurs pentru autobuze; foaie de parcurs pentru autoturisme.

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?