Prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative a fost prelungit cu un an termenul de efectuare a tranziției la noua metodă de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale.   Astfel, conform art.24 alin.(311) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, pentru perioada fiscală 2020 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 și 27 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2018, sau conform art. 261 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2020.

Întreprinderea a încheiat un pre-contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu acordarea unui avans. Ulterior, din anumite circumstanțe, situația financiară a întreprinderii nu a permis finalizarea procesului de procurare a imobilului. Se vor

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Compania rezidentă din Republică Moldova a semnat un act de decontări reciproce cu o companie nerezidenta. Are obligația compania din RM de a reține si achita impozitul pe venit la sursa de plată din suma achitărilor reciproce conform art. 91 din Codul fiscal?

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Persoanele care intenționează să practice activitate în domeniul pensiilor facultative pot depune setul necesar de documente la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), autoritate abilitată cu competențe de supraveghere a acestor entități.

Accesul persoanelor fizice la serviciile fiscale electronice poate fi obținut fără deplasarea și solicitarea conectării la servicii de la subdiviziunile SFS , fără prezentarea diverselor acte și semnarea acordului de conectare. Acesta se oferă în mod automatizat în momentul accesării și autentificării în cadrul sistemului Cabinetul personal al contribuabilului (CPC) prin intermediul sistemului guvernamental MPass, cu aplicarea semnăturii electronice.   Aici menționăm că persoanele fizice dispun de posibilitatea accesării și utilizării unui spectru larg de servicii fiscale electronice pe portalul https://sfs.md/ro, unele fiind cu acces liber, altele – prin intermediul sistemului CPC, în conformitate cu regulamentul de utilizare a acestora, aprobat prin Ordinul SFS nr. 125/2020.

La data de 9 februarie 2024 a fost publicat cadrul secundar privind prețurile de transfer (Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 9 din 26 ianuarie 2024). Pe lângă alte aspecte importante, acest document normativ stabilește modalitatea în care autoritățile fiscale vor controla dacă prețurile stabilite între persoanele afiliate se desfășoară la nivelul pieței.

Uneori, din motive obiective și subiective, întreprinderile cu diferite forme de organizare juridică, volum de vânzări și genuri de activitate sunt nevoite să suspende activitatea de întreprinzător, intenționând să reia această activitate după depășirea anumitor circumstanțe. Deși legislația permite suspendarea activității (aici nu ne referim la sistarea acesteia pe perioada stării de urgență), unii administrator/fondatori tratează stoparea activității drept suspendare a acesteia. În continuare ne vom referi la aspectele ce țin de suspendarea legală a activității de întreprinzător.   Poate întreprinderea să-și suspende activitatea pentru o anumită perioadă?

Controlul activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) va putea fi efectuat prin controale inopinate, în cazul dacă există informații susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, privind existența unor situații de avarie, de incident sau de încălcare gravă a regulilor de securitate ori siguranță

Din anul 2018, în urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 145/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, se aplică un nou regim de impozitare al rezidenților Parcurilor pentru tehnologia informației (în continuare - rezidenții Parcului IT). Aplicarea noilor norme modifică regimul de impozitare nu doar a agentului economic rezident al Parcului IT, dar își extinde efectele și asupra regimului de impozitare a persoanelor fizice angajații acestuia și fondatorilor întreprinzătorilor individuali rezident al parcului IT.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

Asociatul societății cu răspundere limitată (SRL) care deține mai puțin de 50% din cuantumul capitalului social se poate retrage din societate oricând, fără consimțământul asociaților.

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

În condițiile art.35 din Codul fiscal, contribuabilii persoane fizice rezidente au dreptul la o scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, în cuantumul stabilit în alin.1) al articolului indicat.  Una dintre întrebările care apar la determinarea dreptului la această scutire este modul de aplicare a prevederilor citate supra în cazul în care persoana întreținută (copilul, iar pentru anul 2020 și soțul/soția) nu este cetățean al Republicii Moldova.

Se anulează facilitatea ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30 iunie a anului respectiv. Această măsură are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale și este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021, publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent.

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.