Astăzi, 10 martie, în cadrul unei conferințe de presă, viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a trecut în revistă principalele prevederi ale pachetului de legi care a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 7 martie. Amintim, proiectul de lege ce vine cu măsuri de facilitare a activității mediului de afaceri și conține modificări în mai multe acte normative.

Organele competente ale emitentului de valori mobiliare ar putea decide nedezvăluirea unor informaţii, cu condiţia anunțării despre acest fapt a acţionarilor societăţii. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul  hotărârii privind modificarea Regulamentului cu privire la dezvăluirea informației de către emitenții de valori mobiliare.    Astfel, în scopul evitării prejudierii reputației entității, organul competent ar putea avea dreptul să nu dezvăluie informațiile în raport cu:  

Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48 din 12 martie 2021 publicat vineri, 19 martie, în „MO”, au fost introduse modificări la Indicațiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, aprobate prin Ordinul nr.118/2013 al Ministerului Finanțelor.   Documentul a intrat în vigoare și prevede substituirea unor noțiunii: „Sistem contabil în partidă simplă” cu „Contabilitate în partidă simplă – reflectarea unilaterală a faptelor economice, conform metodei „intrare – ieşire”, fără aplicarea conturilor contabile şi fără întocmirea situaţiilor financiare”; „Metodă de casă”

Conform art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF. Pentru livrările impozitate1 conform art.104 lit.a), eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie.    La moment pe teritoriul RM sunt în circulație 3 tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA:

Comisia pentru situații Excepționale a publicat Dispoziția nr.13 din 31 martie, prin care sunt aprobate măsuri suplimentare de gestionare a crizei refugiaților ( crearea Centrului Unic de Gestionare a Crizei, distribuirea ajutoarelor umanitare, inclusiv livrarea în Ucraina a loturilor de ajutoare internaționale intrate în Republica Moldova; dar și din rezervele de stat etc.), de tranziție în domeniul justiției (acestea vor fi puse în aplicare din 4 aprilie 2022), precum și de ordin economic, avându-se în vedere un șir de derogări de la prevederile Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului.

În practica națională ce ține de protecția consumatorilor ar putea fi introdus un nou mecanism – soluționarea alternativă a litigiilor (SAL), care presupune o procedură aplicată de o entitate de soluționare a litigiilor, oferind o soluție, sau reunește părțile în scopul de a facilita o soluție amiabilă. Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii

Începând cu ziua de mâine, 16 februarie, se va reveni la măsurile de protecție diferențiate, în funcție de pragul de alertă din fiecare localitate, stabilit în baza ratei de incidență, fiind abrogată Hotărârea CNESP din 20 ianuarie prin care au fost stabilite măsuri valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova.   Această decizie a fost luată de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP), ținând cont de o scădere ușoară, în ultima săptămână, a numărul cazurilor de COVID-19 la nivel național.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a dispus relaxarea unor măsuri instituite anterior pentru prevenirea și controlul răspândirii Covid-19. Astfel, din 9 martie 2022:   unitățile de alimentație publică își vor organiza activitatea la capacitate maximă în spațiile exterioare și interioare, cu obligația ca toți clienții să prezinte certificatul COVID-19, la intrare în unitate, personalului desemnat de către administrator în acest sens; instituțiile de învățământ general, de învățământ profesional-tehnic și superior vor activa în regim obișnuit, cu prezența fizică, cu respectarea măsurilor de precauție în vigoare, conform instrucțiunilor aprobate prin hotărârile CNESP;

Agenția Guvernare Electronică a devenit deținător și posesor al Sistemului informațional de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIAGEAP). Anterior, statutul de posesor al sistemului a fost deținut de Ministerul Economiei și Infrastructurii, iar cel de deținător – Agenția Servicii Publice. Hotărârea Guvernului nr. 913 din 16 decembrie 2020 ce prevede modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 18 decembrie curent.   Modificările au fost operate pornind de la funcțiile de bază ale Agenției Guvernare Electronică în domeniul elaborării, implementării și dezvoltării continue a platformelor tehnologice guvernamentale comune.  

La efectuarea tranziției la metoda nouă de amortizare, în scopuri fiscale se va lua în calcul valoarea reziduală apreciată în contabilitatea financiară?   Conform metodei „vechi” de amortizare (art.27 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018), baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate în contabilitate se ajusta cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în legătură cu amortizarea totală.

Începînd cu 01.01.2018 prin Legea nr.288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost abrogat art. 511 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997.

Modul de aplicare a principiului taxării inverse, deși a fost descris pe paginile noastre sub diferite aspecte, încă mai provoacă întrebări contribuabililor, ținând cont de anumite situații ce apar în activitatea cotidiană. Astăzi oferim explicații ce țin de taxarea inversă în cazul în care unul dintre contragenți este în procedura de restructurare și realizare a planului, iar altul este declarat în proces de insolvabilitate.  

Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.

Ce reprezintă o activitate ilicită?

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stabilește, la alin. (1) din art. 82, că orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziţie publică şi care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de lege. Astfel, chiar dacă Legea nr. 131/2015 nu definește expres noțiunea de „persoană interesată”, în vederea utilizării acestei căi de atac, în aprecierea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), contestatorul trebuie să

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

În lunile octombrie-decembrie 2021 numărul mediu al salariaților a crescut față de trimestrul IV/2020 cu 1,6%. Conform datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică, cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în domeniile informații și comunicații – cu 12,7%; activități de cazare și alimentație publică – cu 10,9%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 7,2%.   Totodată, cele mai semnificative descreșteri ale numărului mediu de salariați în perioada de raportare față de trimestrul IV/2020 s-au înregistrat în alte activități de servicii – cu 5,7%; industria extractivă – cu 4,6%; învățământ – cu 1%. De menționat că, comparativ cu trimestrul III/2021, numărul mediu al salariaților a rămas practic la același nivel (+0,1%).

Conform art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.      [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 257 din 16.12.2020, în vigoare de la data 01.01.2021.]

O entitate rezidentă „A” activează în baza francizei, сe aparține unei alte entități rezidente „B”, și căreia îi achită conform clauzelor contractuale un procent în funcție de volumul vânzărilor înregistrate. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile menționate pentru compania „B”? Se vor permite spre deducere plățile procentuale achitate de către compania „A” ce beneficiază de franciză?