Urmează a fi impozitate sau nu îndemnizațiile primite potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public de către funcționari în cazul eliberării acestora din serviciul public?   Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 (în continuare – Lege) în cazul lichidării autorităţii publice, a reducerii efectivului de personal sau a lichidării funcţiei publice, funcţionarii publici care nu pot fi transferaţi şi/sau angajaţi, sunt eliberaţi din funcţie, beneficiind de plata unei indemnizaţii de şomer în mărime de un salariu mediu lunar şi a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu calculate în corespundere cu vechimea în serviciul public după cum urmează:

În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3¹) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de: - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

Rezultatele cercetării „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în trimestrul II 2020 denotă că mărimea veniturilor disponibile per persoană diferă pe grupuri de gospodării în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei, constată Biroul Național de Statistică. Analiza a fost realizată de BNS cu suportul partenerilor de dezvoltare (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Băncii Mondiale).   Astfel, respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă dispun de venituri cu 37,4% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care și-au menținut locul de muncă.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a recepționat 101 587 Declarații cu privire la impozitul pe venit de la persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pentru perioada fiscală 2019, ceea ce constituie cu 46 174 declarații mai puțin comparativ cu perioada anului 2018.   Această scădere este cauzată de faptul că pentru perioada anului 2018 persoanele fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, au avut obligația de a prezenta 2 declarații cu privire la impozitul pe venit pentru cele două etape distincte în contextul reformei de la 1 octombrie prin care a fost stabilită o cotă unică la impozitul pe venit de 12% comparativ cu 7% și 18%.

Până la sfârșitul anului 2030, Moldova urmează să asigure administrație publică centrală și locală capabilă să asigure condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, cu un nivel ridicat de integritate și competență, astfel încât să gestioneze cu eficiență și să asigure servicii publice de calitate; să câștige respectul și încrederea cetățenilor; să-și consolideze capacitatea de fundamentare și implementare a politicilor publice și să răspundă provocărilor în procesul de aderare la UE.

O companie din Republica Moldova achită unui nerezident plata pentru serviciile prestate. Ținând cont de faptul că nerezidentul a prezentat certificatul de rezidență, iar conform Convenției bilaterale la prezentarea certificatului de rezidență nu se reține impozit pe venti la sursa de plată, compania din RM a achitat suma pentru serviciul prestat fără reținerea impozitului pe venti la sursa de plată.

Este oare obligată persoană fizică să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care, în anul 2021, a obținut venit din salariu și din royalty în sumă mai mare de 500 mii lei (300 mii – salariu și 210 mii –royalty)?   Conform art.83 alin.(2) lit.a2) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală şi au obţinut venituri impozabile anuale mai mari de 360 000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare,

Entitatea „X” a primit în locațiune un bun imobil pe un termen de 5 ani, perioada de valabilitate a contractului de locațiune fiind 01.01.2021 - 31.12.2025.

În anul 2023 întreprinderea a procurat anvelope de iarnă pentru automobilul propriu, care au fost instalate la data de 30.10.23. Conform SNC "Stocuri" pct. 53 și politicile contabile, întreprinderea a calculat uzura în mărime 100% la transmiterea (instalarea)

29.2.5.28 Care sunt metodele de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18)?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

Din 1 iunie 2023 în țara noastră va fi lansat un nou program ce va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și va fi destinat întreprinderilor mici și mijlocii care implementează proiecte investiționale innovative.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

29.2.5.21 În ce mod va prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit contribuabilul, care se află peste hotarele republicii?

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Din 1 iulie 2023 activitatea în bază de patentă urmează a fi înlocuită cu un regim fiscal simplificat – activitatea independentă. Astfel, toți cei care fac comerț cu amănuntul în piețe sau unități comerciale au obligativitatea de a trece la acest regim fiscal. Pentru a simplifica procesul de tranziție Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a identificat mai multe soluții care să le permită comercianților să-și continue activitatea.

Persoana juridică a procurat un automobil de la o persoana fizica. Contractul de vânzare - cumpărare a fost semnat cu reprezentantul proprietarului automobilului în baza procurii. Potrivit clauzelor contractuale, plata pentru automobilul procurat a fost transferat la contul reprezentantului proprietarului. Care persoană fizică urmează a fi declarată prin Nota de informare IALS21 – persoana fizică  care este proprietarul automobilului sau reprezentantul acestuia, căruia i-a fost transferată plata de la înstrăinarea automobilului?  

Va fi scutit contribuabilul de achitarea impozitului/taxei, penalităților și a amenzilor aferente în cazul în care calculele au fost efectuate în baza explicațiilor greșite, prezentate în scris de către Serviciul Fiscal de Stat?

Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie contractul de donație sau cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor. În articolul intitulat „Donarea activelor proprii și serviciilor contractate de la terți în scopuri filantropice și de sponsorizare”, elaborat de Marina Brihuneț,

În cadrul întreprinderii recent s-a produs un accident de muncă. Ca rezultat, salariatul a prezentat certificatul medical în legătură cu acest caz. Cum urmează de stabilit indemnizația de incapacitate temporară de muncă? Se stabilește exact ca și incapacitatea temporară de muncă pentru o boală obișnuită și se plătește pentru primele 20 de zile sau există diferențe la stabilirea acestui tip de indemnizație?